#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Chișinău: o istorie necunoscută”

Expoziție dedicată Zilei Culturii Naționale

12 ianuarie 2023 – 31 ianuarie 2024

Expoziția „Chișinău: o istorie necunoscută", concepută și organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

Chiar dacă cea mai veche mențiune documentară scrisă, care s-a păstrat, despre Chișinău este din secolul al XV-lea (anul 1436), cercetările efectuate în mai multe situri arheologice din diverse zone ale orașului (Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și altele) au demonstrat cu pregnanță că localitatea are o istorie mult mai veche și mai bogată decât se credea anterior. Astfel, conform ultimelor cercetări arheologice, cele mai vechi locuiri umane cunoscute în hotarele Chișinăului sunt considerate cele din zona Valea Morilor, unde au fost descoperite așezări datate în epoca paleoliticului (circa 20 mii ani î. Hr.), în epoca eneoliticului - cultura Cucuteni-Tripolie (4.000-2.600 î. Hr.), în epoca bronzului (mileniul II î. Hr.) și în epoca fierului timpuriu (mileniul I î. Hr.). De asemenea, în hotarele municipiului Chișinău (lunca râului Bâc, Malina Mică, Valea Morilor s.a.) au fost atestate urme de locuire umană din perioada romană târzie (secolele III-IV) și din evul mediu timpuriu (secolele VIII-XII). În același timp, conform unor date, pe locul actualului Chișinău ar fi existat o localitate din perioada dominației tătaro-mongolilor din cadrul Hoardei de Aur (secole XIII-XIV), adică din perioada imediat anterioară primei mențiuni documentare scrise cunoscute despre localitate.

Demersul expozițional este completat cu atestări documentare despre Chișinău, care se regăsesc în cărți domnești, gramote, urice sau hrisoave ce prezintă localitatea în calitate de târg sau de proprietate a unor mănăstiri, cu menționarea proprietarilor și ctitorilor de biserici care au contribuit la creșterea urbei de pe Bâc. Vizitatorii pot urmări dezvoltarea economică, evoluția comerțului intern și extern al orașului, admirând tezaure monetare și monede descoperite izolat, dar și uneltele de muncă, vase de ceramică frumos ornamentate. Acestea etalează gusturile și aspirațiile spre frumos ale chișinăuienilor, demonstrează paleta largă a îndeletnicirilor meșteșugărești și artistice ale populației locale de-a lungul veacurilor.

În expoziție este expusă o frumoasă și bogată colecție de vase din ceramică și faianță, dar și recipiente neobișnuite din sticlă cu o gamă variată de forme și dimensiuni, descoperite în imediata apropiere a Bisericii armenești. Particularitățile materialului din care au fost executate vasele demonstrează măiestria meșterilor locali, ale căror opere nu cedează prin nimic pieselor similare din alte centre de epocă.

Scopul expoziției este de a aduce la cunoștința publicului larg materialele arheologice și izvoarele scrise care reflectă aspecte inedite ale istoriei Chișinăului din cele mai vechi timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea. Obiectele prezentate în expoziție sunt piese autentice, originale, unele dintre ele fiind restaurate în cadrul laboratorului MNIM. Originalitatea expoziției constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, doar unele dintre acestea fiind incluse în circuitul științific prin publicare.