EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii.

Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez.

Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat. Totuși, elementul decorativ principal reprezintă imaginile a patru păuni spre dreapta, cu un șarpe în cioc, dispuși pe toate brațele crucii. Imaginea păunilor este redată într-o manieră artistică însă coada este stilizată sub formă de palmetă.

Păunul, originar din India, datorită cozii sale luxoase în formă de evantai, era considerat simbol al Soarelui. În Grecia antică, el era considerat păsărea sacră a zeiței Hera, iar în Roma antică - a zeiei Iuno. În Rusia kieveană, păunul (pasărea-măiastră) simboliza, la fel, Soarele. În Occident, păunul era considerat un ucigaș de șarpe, iar culorile irizate ale cozii erau atribuite capacității sale de a transforma veninul șarpelui în substanță solară. De vreme ce șerpii din simbolismul iranian erau considerați dușmanii soarelui, se credea că păunul ucide șerpii, pentru ca din saliva lor să-și creeze „ochii" irizați de bronz-verde și albastru-auriu de pe penele cozii sale.

Splendoarea strălucitoare a cozii păunului mascul este motivul pentru care îl comparăm cu zeii nemuritori și, prin urmare, cu nemurirea. Păunii sunt cunoscuți ca o emblemă a măreției, a autorității regale, a superiorității spirituale, a creației ideale.

În perioada timpurie a creștinismului, păunul reprezenta simbolul iubirii, învierii, nemuririi, frumuseții, al veșniciei sufletului, al ochiului atotvăzător al Bisericii, iar pana de păun era emblema Sf. Varvara. Reprezentarea păunilor cu șarpele în cioc, pe cruce, nu este deloc întâmplătoare, ea simbolizând victoria lui Christos asupra Răului.

Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea - 86 mm; greutatea - 47 g.


 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Comorile trecutului (vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII)”

(permanentă)

Expoziția reunește cele mai relevante obiecte realizate din aur și argint, provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și păstrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Unele dintre acestea reprezintă adevărate capodopere ale orfevrăriei pre- și protoistorice, a celei din antichitatea clasică, precum și din epoca medievală. Cele mai vechi piese din expoziție sunt inelele de buclă și bucșele pentru sceptru, descoperite la Giurgiulești (raionul Cahul), fiind rodul îndemânării meșterilor de acum 6500 de ani. Acestora li se alătură mai multe inele de buclă din epoca bronzului, descoperite în diferite localități din țară.

Expoziția „Comorile trecutului” (vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII)
Antichitatea greacă este reprezentată de o serie de artefacte de aur de o importanță excepțională și executare impecabilă, descoperite în tumuli scitici. Menționăm dintre acestea torques-ul de aur descoperit la Dubăsari, setul de obiecte care au aparținut unei preotese scitice de la Nicolscoe (raionul Slobozia), precum și alte obiecte de podoabă și piese de harnașament, cum ar fi cele de la Hagimus (raionul Căușeni), Butor (raionul Grigoriopol) etc. Un loc aparte îl reprezintă vestigiile getice descoperite la Saharna Mare (raionul Rezina), Hansca (raionul Ialoveni) și Stolniceni (raionul Hâncești).

Cultura sarmaților este reprezentată în expoziție prin obiectele de podoabă din aur și pietre semiprețioase, descoperite la Mocra (raionul Râbnița), Cuconeștii Vechi (raionul Edineț), Hrușca (raionul Camenca) etc. Câteva vitrine din expoziție sunt dedicate vestigiilor care aparțin culturii Sântana de Mureș, reprezentată prin podoabele și accesoriile vestimentare din aur și argint de la Dănceni (raionul Ialoveni), Petrești (raionul Ungheni), Budești (raionul Criuleni) etc.

Vestigiile epocii medievale debutează cu tezaurul de la Făurești (raionul Criuleni), alcătuit din monede bizantine de electrum din sec. X și inele de buclă din aur. Deosebit de interesante sunt podoabele și dirhemii cufici proveniți de la Echimăuți (raionul Rezina), Alcedar (raionul Șoldănești) și buzduganul mameluc de la Balabanu (raionul Taraclia). Expoziția este completată de o serie de tezaure monetare și obiecte de podoabă medievale descoperite în diferite localități ale republicii.

Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”
Expoziția „Comorile trecutului vestigii din aur și argint, mileniul V a. Chr. - sec. XVIII”



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii. Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez. Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu