Situl arheologic Costești reprezintă unul dintre cele mai importante complexe medievale din spațiul pruto-nistrean. Pentru prima oară așezarea din lunca râului Botna și cetatea situată la nord de orașul medieval, au fost introduse în circuitul științific în anul 1924 de istoricul Ștefan Ciobanu. Zece ani mai târziu, în anul 1934, Teodor Porucic a efectuat primele săpături la Costești. În anii postbelici, investigații arheologice de suprafață în perimetrul fortificației de pământ de la Costești-Gârlea și a zonei aferente au fost întreprinse de arheologii G.D. Smirnov, G.B. Fedorov, Em. Rikman. În anul 1954, au fost întreprinse săpături arheologice în zona așezării urbane, a cetății de pământ, care au rezultat cu importante precizări privind întinderea și încadrarea cultural-cronologică a ansamblului de la Costești-Gârlea. Au urmat alte cercetări arheologice de suprafață realizate de Nicolae Chetraru în anul 1956.
Un loc aparte în cadrul investigațiilor de la Costești îl ocupă săpăturile întreprinse de L.L. Polevoi în anii 1957 și 1959. Autorul a prezentat rezultatele cercetărilor în două rapoarte științifice, câteva articole și o monografie. Ecaterina Abâzova a reluat în anii 1978-1979 săpăturile în așezarea din sec. XIV de la Costești-Gârlea, atât în sectorul meșteșugăresc, cât și în incinta așezării din lunca Botnei. Investigații de salvare în orașul medieval de la Costești în anul 1993 au mai executat N. Telnov și T. Reaboi. Lucrări importante au fost întreprinse în anul 2005 cercetătorii A. Gorodenco și N. Russev, rezultatele acestora rămânând nevalorificate. Cele mai recente investigații arheologice, de salvare, în așezarea medievală de la Costești-Gârlea au fost întreprinse în anii 2016-2019 de Agenția Națională Arheologică.
Astfel, în perioada cuprinsă între anii 1934 și 2019, la Costești au fost organizate în total 10 campanii de săpături arheologice. Toate aceste cercetări, însă, au avut mai mult un caracter de salvare, restrânse și departe de a oferi date suficiente pentru elucidarea problemelor de ansamblu. Investigațiile arheologice au demonstrat că orașul medieval de la Costești-Gârlea era alcătuit din câteva sectoare, unele reprezentând adevărate cartiere ce cuprindeau, printre altele, edificii publice, case din piatră ori cărămidă, prevăzute cu sistem de aducţiune a apei prin tuburi din ceramică, dar și locuințe adâncite, diferite ateliere meșteșugărești, alte construcții. La periferia așezării au fost identificate două (?) cimitire cu morminte de înhumație, o criptă funerară sau un mausoleu, iar în apropiere de oraș - două situri fortificate, a căror cronologie și semnificație nu sunt încă suficient de bine clarificate.
Cu ocazia aniversări a 65 de ani de investigații sistematice la Costești, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei vine în faţa publicului cu o expoziţie în care sunt prezentate o serie de obiecte care au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice. O mare parte dintre acestea au fost restaurate de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Originalitatea expoziţiei constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, deși anterior acestea au fost cercetate şi incluse în circuitul ştiinţific prin publicare. Expoziţia este completată cu o serie de imagini ce reflectă procesul cercetărilor arheologice, fiind suplinită de câteva vederi generale asupra sitului și de harta acestuia.
Expoziţia este structurată în patru compartimente:
I. Vase de uz casnic de lut și vestigii gospodărești;
II. Obiecte de metal de uz casnic;
III. Monede și obiecte de podoabă;
IV. Materiale de construcție și fragmente de apeduct.
În primul compartiment vor fi prezentate mai multe vase de lut reprezentate de vase ceramice smălțuite de diferite culori, fusaiole, sfeșnice, suporturi pentru vase etc.
Cel de-al doilea compartiment este dedicat pieselor meșteșugărești executate din metal. Menționăm dintre acestea mai multe cuțite, cuie și potcoave, un vas de metal de dimensiuni mari.
Următorul compartiment prezintă un lot de piese de podoabă, în special paftale și inele, provenite de pe teritoriul sitului, probabil de producție locală. Tot aici vor fi prezentate emisiunile monetare de Costești - Gârlea, bătute în atelierul de la Costești, precum și alte monede, ale altor state, descoperite acolo, dar și câteva puşculiţe.
În cel de-al treilea lot sunt incluse diferite tipuri de materiale de construcție: cărămizi simple și smălțuite dar și țevi de apeduct sau canalizare.
Vernisarea expoziției va avea loc joi, 26 septembrie 2019, ora 15.00, în holul de la etaj.
Organizator:
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Parteneri:
Agenția Națională Arheologică
Colecționarul Petru Costin
Curatori:
Dr. Anuța Boldureanu, Dr. Ion Tentiuc
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
