#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării”

9 iunie - 30 iulie 2026

Expoziția „Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării" invită vizitatorii într-o călătorie prin cinci țări dunărene - Croația, Slovacia, Germania, România și Republica Moldova - pentru a descoperi diversitatea experiențelor copilăriei și adolescenței în secolul XX. Prin fotografii, obiecte și povești personale, expoziția conturează o imagine stratificată a maturizării, dezvăluind un mozaic de trăiri: de la jocurile fără griji și prieteniile copilăriei, la experiențe de muncă, migrație și pierdere.

Asociem adesea Europa cu clădiri impunătoare, evenimente istorice marcante sau curente intelectuale marcante, precum Iluminismul. Dar Europa se regăsește mai ales în viața de zi cu zi - în gesturi, obiceiuri și acțiuni cărora, la început, nu le atribuim nicio semnificație, tocmai pentru că par atât de firești. Experiențele copilăriei și adolescenței au fost și rămân definitorii în acest sens.

Demersul expozițional pornește de la ideea că patrimoniul european nu se construiește exclusiv prin evenimente istorice mari, ci în principal prin poveștile mici, personale - amintiri, relații, obiecte și spații care dau formă copilăriei. Expoziția creează un spațiu de reflecție și dialog între trecut și prezent, între experiența individuală și memoria colectivă.

Privind copilăriile din regiunea Dunării, aflăm despre trecut, dar și despre prezentul nostru comun. Experiențele copilăriei ne modelează identitatea ca adulți, acestea fiind la fel de diverse ca însăși regiunea dunăreană. În funcție de perioadă și context social sau cultural, copilăriile pot fi lipsite de griji, marcate de traume, efemere sau de durată.

În expoziție sunt expuse circa patruzeci de fotografii și artefacte, majoritatea din prima jumătate a secolului XX, care invită vizitatorii să reflecteze asupra identității, libertății, așteptărilor sociale și valorilor transmise între generații, să descopere ceea ce este comun și ceea ce ne diferențiază.

Expoziția este un proiect care leagă Chișinăul de Slovacia, Croația, România și Germania prin Dunăre și reflectă rezultatul colaborării dintre instituțiile:

- Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova
- Muzeul Slavoniei, Osijek, Croația
- Muzeul Național Slovac - Muzeul Culturii Germano-Carpatice, Bratislava, Slovacia
- Institutul pentru Analiza Culturală a Germanilor din Europa de Est, Freiburg, Germania.

Expoziția a fost prezentată în lunile martie-aprilie în or. Osijek (Croația) și Bratislava (Slovacia), iar la Chișinău (Republica Moldova) va fi deschisă publicului până la 30 iulie 2026.

Expoziția face parte din proiectul internațional „Dunărea cotidiană. Resursă educațională deschisă privind cultura cotidiană în regiunea Dunării", finanțat de Fundația Baden-Württemberg în cadrul programului Perspektive Donau, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Digitalizării și Administrației Locale din landul Baden-Württemberg.