Marţi, 2 aprilie 2024, la ora 14.00, se va deschide la Chișinău, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, „Duşmance ale poporului", o expoziție a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din România.

Evenimentul de la Chișinău este organizat de Fundaţia Academia Civică-Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, cu sprijinul Fundaţiei Hans Seidel România și Fundaţiei Hans Seidel Moldova.

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, nr. 121 A, în perioada 2-30 aprilie.

Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ținut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora și-a îndreptat represiunea. „Dușmani ai poporului" n-au fost doar adulți, ci și copii, n-au fost doar bărbați, ci și femei. Țărănci și aristocrate, intelectuale și femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetițe, femei însărcinate, lehuze și femei cu copii la sân au cunoscut detenția comunistă, fiind considerate un potențial pericol pentru regim. Motivele încarcerării lor au variat. Unele au fost considerate ele însele periculoase pentru ordinea socială a statului comunist; altele au suferit închisoarea ca mame, soții sau fiice ale unor deținuți bărbați.

„Duşmance ale poporului" este o expoziţie dedicată femeilor românce victime ale comunismului. Ea aduce în faţa publicului portretele a 71 de femei care au fost reţinute în perioada comunistă din raţiuni politice şi care au fost catalogate de regimul comunist drept „duşmani ai poporului" din cele mai variate motive: pentru că avuseseră legături cu Occidentul, fiind acuzate de „înaltă trădare", pentru că făcuseră parte din rezistenţa anticomunistă din munţi sau pentru că se opuseseră ca pământurile să le fie confiscate în timpul procesului de colectivizare, iar unele dintre ele au devenit victime pur şi simplu pentru că erau mamele, soţiile, fiicele sau surorile unor persoane considerate periculoase de către regim.

Pe lângă cele 71 de victime-femei, într-o secţiune denumită „Cele mai tinere deţinute" sunt prezentate şi câteva cazuri de fetiţe care au cunoscut detenţia politică în perioada comunistă, fie pentru că s-au născut în închisoare, mamele lor fiind însărcinate în momentul arestării, fie pentru că au fost reţinute împreună cu părinţii.

În acelaşi timp, cu ajutorul fragmentelor din memorialistica de detenţie sau al obiectelor realizate în închisori, expoziţia redă şi aspecte ale regimului penitenciar, arătând calvarul prin care au trecut aceste femei.

Expoziţia „Duşmance ale poporului" este un proiect al Fundației Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, România. Curator al expoziției este Virginia Ion, iar design-ul expoziţional a fost realizat de Zeppelin Design (arhitecți coordonatori Constantin Goagea și Cosmina Goagea).

Expoziția a fost realizată în 2021 și deschisă în perioada octombrie 2021-octombrie 2022 la Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet din București, str. JL Calderon nr. 66. În 2023 a fost itinerată la Timișoara, la Memorialul Revoluției și la Muzeul Carol I din Brăila.

Expoziția „Dușmance ale poporului" a primit premiul secțiunii „Arhitectura amenajărilor interioare / expoziții, standuri și scenografie" decernat în cadrul galei Anualei de Arhitectură organizată de Ordinul Arhitecților Filiala București, gală care a avut loc în 7 decembrie 2021 la Ateneul Român.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a luat naştere în 1993 din iniţiativa scriitorilor Ana Blandiana şi Romulus Rusan, fiind primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Memorialul are ca scop general educaţia civică printr-o bună cunoaştere a trecutului apropiat al României şi al Europei de Est. Persoana juridică înfiinţată pentru a realiza şi administra Memorialul este Fundaţia Academia Civică.

Memorialul are două părţi componente: Muzeul Memorial, situat la Sighetu Marmaţiei, şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, care se află în Bucureşti. Muzeul a fost realizat în clădirea fostei închisori din Sighet, unde în perioada 1950-1955 a fost închisă elita politică, economică şi religioasă a României interbelice. Acesta are 60 de săli, fiecare celulă a fostei închisori comuniste fiind transformată în spaţiu expoziţional. Principalele teme abordate sunt represiunea comunistă, deconstrucţia statului de drept şi înlocuirea lui cu un sistem totalitar. Centrul Internaţional de Studii cuprinde: Departamentul de istorie orală, Arhiva, Departamentul de cercetare, Departamentul pentru expoziţii şi Departamentul editorial (Editura Fundaţiei Academia Civică).

În cei 31 de ani de activitate, Memorialul a avut sute de acţiuni (expoziţii itinerate în ţară şi străinătate, simpozioane, publicaţii, activităţi educaţionale, proiecte europene, înregistrări de istorie orală, lansări de carte etc.) prin care a oferit publicului larg informaţii pentru a înţelege mai bine ceea ce s-a întâmplat în România şi în alte ţări din Europa de Est în cele aproape cinci decade de regim totalitar comunist, dar şi complexitatea traumelor acestei perioade istorice.