EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.


Tur Virtual


Expoziții

„Heydar Aliyev - Viața și activitatea personalității marcante”

6 – 20 aprilie 2023

 Există lideri care intră în istorie și rămân acolo. Și există lideri care creează istoria națională. Heydar Aliyev a devenit liderul care a creat istoria modernă a Azerbaidjanului. Istoria și-l amintește ca pe o adevărată legendă a timpului său, un șef de stat puternic și o figură devotată și unică, capabilă să își asume dificila sarcină istorică de construire a statului.

Anul acesta, Azerbaidjanul sărbătorește 100 de ani de la nașterea Liderului Întregii Națiuni al Azerbaidjanului - Heydar Aliyev. Marele Heydar Aliyev a fost un om de stat remarcabil și un politician de talie mondială.

Istoria de 35 de ani a Azerbaidjanului, care acoperă perioada de la sfârșitul anilor 1960 până la începutul secolului XXI, este direct legată de numele lui Heydar Aliyev. Flerul său politic și calitățile sale umane inestimabile au permis tânărului stat să se ridice în picioare și să intre cu succes în secolul XXI ca țară independentă.

De la numirea în funcția de lider al Azerbaidjanului sovietic, în iulie 1969, Heydar Aliyev a demarat procesul de transformare semnificativă a Azerbaidjanului. Sub supravegherea sa, Azerbaidjanul a obținut un mare succes în economie și a devenit fruntaș la scara întregii Uniuni. În acești ani, potențialul industrial al Azerbaidjanului a crescut de mai mult de două ori.

În 1982, Heydar Aliyev a fost numit primul vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS. Pentru prima dată, reprezentantul Azerbaidjanului a devenit unul dintre liderii Uniunii Sovietice. În octombrie 1987, Heydar Aliyev a demisionat din funcție în semn de protest față de cursul politic urmat de Politburo al Comitetului Central al PCUS. În legătură cu tragedia din 20 ianuarie 1990, când un mare contingent de trupe a intrat cu forța în Baku și a masacrat numeroase persoane, Heydar Aliyev a fost primul care a cerut pedepsirea organizatorilor și executanților crimei comise împotriva poporului azer.

După întoarcerea sa în Azerbaidjan, în iulie 1990, Heydar Aliyev a locuit la Baku și apoi la Nakhchivan, unde a fost ales președinte al Adunării Supreme a Republicii Autonome Nakhchivan. Ca urmare a unei crize guvernamentale extreme în mai-iunie 1993, Azerbaidjanul a fost la un pas de război civil și de pierderea independenței. Poporul azer a cerut aducerea lui Heydar Aliyev la putere în țară, fapt pentru care a fost ales președinte al Sovietului Suprem al Azerbaidjanului, iar la 3 octombrie 1993 a devenit președintele Azerbaidjanului independent și a fost reales în această funcție în 1998.

Odată cu revenirea lui Heydar Aliyev la conducerea Azerbaidjanului în 1993, a început o transformare profundă în viața politică, socială, economică, științifică și culturală a țării, precum și în afacerile externe ale Azerbaidjanului și dezvoltarea unui stat independent în conformitate cu normele și principiile internaționale.

În calitate de arhitect al noii strategii energetice a Azerbaidjanului, Liderul Întregii Națiuni al poporului azer, Heydar Aliyev a fost autorul unor decizii politice cruciale în anii 1990, care au avut o mare importanță în modelarea politicii energetice a țării și au demonstrat, în același timp, disponibilitatea Republicii de a contribui la securitatea energetică a Europei. Prin urmare, la 20 septembrie 1994 a fost semnat „contractul secolului", care rămas în istorie ca unul dintre cele mai mari și mai semnificative evenimente ale secolului XX.

De-a lungul celor 10 ani de președinție, Heydar Aliyev a întreprins reforme radicale în Azerbaidjan și a transformat ruinele țării aproape devastate într-un stat viabil. Politica multi-vectorială a lui Heydar Aliyev a devenit strategia de stat care a adus prosperitate și stabilitate în țară. Sub conducerea lui Heydar Aliyev, politica externă a Azerbaidjanului, precum și relațiile sale cu principalele state ale lumii și cu organizațiile internaționale au început să dezvolte cursul bazat pe interesele naționale și pe o perspectivă politică vizionară.

Datorită diplomației active a lui Heydar Aliyev, Azerbaidjanul a reușit să obțină o schimbare dramatică a atitudinii statelor democratice și a organizațiilor publice importante din lume față de țara noastră și față de conflictul armat, în care Azerbaidjanul a fost implicat fără voia sa. Elementele fundamentale ale politicii externe a lui Heydar Aliyev au fost pacea, respectarea dreptului internațional, integritatea teritorială a statelor și inviolabilitatea frontierelor acestora, principiile cooperării reciproc avantajoase și eliminarea oricăror restricții care împiedică relațiile dintre state.

Fiind un politician și om de stat remarcabil, lider incontestabil al națiunii, a fost o legendă vie și, prin urmare, Heydar Aliyev, ca fenomen, a atras întotdeauna atenția. Numele lui Heydar Aliyev va trăi întotdeauna în inimile oamenilor și ale generațiilor viitoare. Personalitatea și carisma lui Heydar Aliyev au atras mulți dintre marii intelectuali ai vremii.

Expoziția este organizată de către Ambasada Republicii Azerbaidjan, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Agenția Națională a Arhivelor, cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan și poate fi vizitată în perioada 6-20 aprilie 2023, în holul de la parter a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
6 aprilie – 6 mai 2026
 
27 martie – 30 aprilie 2026
 
21 martie - 2 aprilie 2026
 
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC