EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Expoziții

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

  
Expoziția Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic este realizată de muzeu în exclusivitate pe baza colecțiilor arheologice păstrate în Patrimoniu. Ea reunește multiple piese de diferite categorii: vase, podoabe, unelte, ustensile, sculpturi etc. Este diversă și materia primă din care sunt confecționate aceste piese: lut ars, metale neferoase și semiprețioase, sticlă și pastă sticloasă, pietre semiprețioase, marmură.

Scopul expoziției este de a arăta toate categoriile de importuri grecești și romane, care au fost depistate în spațiul de la nord de Marea Neagră, prin aceasta reflectând procesul de schimb și comerț, care s-a derulat pe parcursul unui mileniu, între triburile ce populau teritoriile nord-vest pontice, în special cele dintre interfluviul Prut-Nistru.

Relațiile de schimb dintre diferite comunități au contribuit dintotdeauna la transformări în societățile aflate în contact, generând interferențe culturale, economice și spirituale.


Populațiile din teritoriile nord-vest pontice, inclusiv cele din spațiul pruto-nistrean, pe parcursul sec. VI a. Chr. - sec. IV p. Chr., au fost influențate substanțial de civilizațiile grecești și romane aflate în ascensiune.

Deja din secolul al VI-lea a. Chr. traco-geto-dacii întrețin relațiile de schimb și comerț cu coloniștii și negustorii greci. Printre mărfurile aduse de aceștia din urmă, cele mai răspândite erau vinul și uleiul de măsline, pentru a căror transportare și păstrarea cărora erau folosite vase speciale - amforele.

O altă categorie a importului grecesc, descoperite atât în mediul barbar al geților cât și în cel al triburilor nomade ale sciților, erau vasele de lux cu firnis negru, unele pictate cu figuri roșii, printre ele una dintre cele mai frumoase piese ale meșterilor atenieni pelike (vas pentru vinul diluat) cu figuri roșii, descoperit la Manta, kanttraros-uri vase-cupe cu două toarte, folosite pentru băut vinul.

În rândurile reprezentanților aristocrației scitice o largă răspândire o aveau podoabele din metale nobile (aur, argint), sticlă dar și obiecte de bronz, inclusiv oglinzi, armament. Din mormintele scitice princiare de la Nicolskoe, Dubăsari, Butor, provin aplici de aur, pentru înfrumusețarea hainelor, cercei de aur.

În orașele grecești de pe litoralul de nord și nord-vest al Mării Negre cercetările arheologice au dus la depistarea unor frumoase sculpturi de marmură, reprezentând eroi și zei din panteonul grecesc, printre care și capul de marmură al lui Hercule.

Cucerirea coloniilor grecești de către romani la începutul mileniului I p. Chr. a contribuit la apariția în mediul indigen al spațiului nord-vest pontic a mărfurilor noi de influență și tradiție romană. Laolaltă cu populația tracică, apar și alți consumatori de mărfuri de import. Printre aceștia se disting sarmații - populație de origine iraniană (sec. I a. Chr. - III p. Chr.), dar și purtătorii culturii Sântana de Mureș (sec. III-IV) - o cultură cu mai multe elemente etnoculturale, printre care și cele locale - dacice și elemente romane.

Printre categoriile de import din perioada romană rămâne vinul și uleiul de măsline, care la fel sunt aduse în amfore, dar care deja au o altă formă, care se datorează unor timpuri și tradiții noi, dar păstrând aceeași întrebuințare.

Populațiile sarmatice, în special păturile înstărite, erau mari consumatori de podoabe romane confecționate din aur și argint, pietre semiprețioase, veselă de bronz și sticlă, castronul de bronz de la Cazaclia, o căldare de bronz descoperită întâmplător.

În rândurile purtătorilor culturii Sântana de Mureș erau răspândite vase de import și lut ars, mai rar, din sticlă, multiple podoabe din pietre semiprețioase și pastă sticloasă. Cele mai reprezentative sunt inelele de aur de la Mocra.

Influența culturi romane s-a răspândit în teritoriile regiunii de nord-vest a Mării Negre și prin intermediul obiectelor de cult și de artă (sculptura în marmură).

Contactele strânse dintre populația din spațiul pruto-nistrean cu reprezentanții civilizațiilor greacă și romană au contribuit la dezvoltarea și evoluția comunităților locale, iar artefactele prezentate în expoziție sunt o mărturie grăitoare a acestor relații.

Expoziția este destinată atât specialiștilor, cât și publicului larg, tuturor celor pasionați de arheologie și istoria antică a meleagului nostru.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC