#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

Tur Virtual

Expoziții

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

Expoziția Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic este realizată de muzeu în exclusivitate pe baza colecțiilor arheologice păstrate în Patrimoniu. Ea reunește multiple piese de diferite categorii: vase, podoabe, unelte, ustensile, sculpturi etc. Este diversă și materia primă din care sunt confecționate aceste piese: lut ars, metale neferoase și semiprețioase, sticlă și pastă sticloasă, pietre semiprețioase, marmură.

Scopul expoziției este de a arăta toate categoriile de importuri grecești și romane, care au fost depistate în spațiul de la nord de Marea Neagră, prin aceasta reflectând procesul de schimb și comerț, care s-a derulat pe parcursul unui mileniu, între triburile ce populau teritoriile nord-vest pontice, în special cele dintre interfluviul Prut-Nistru.

Relațiile de schimb dintre diferite comunități au contribuit dintotdeauna la transformări în societățile aflate în contact, generând interferențe culturale, economice și spirituale.

Populațiile din teritoriile nord-vest pontice, inclusiv cele din spațiul pruto-nistrean, pe parcursul sec. VI a. Chr. - sec. IV p. Chr., au fost influențate substanțial de civilizațiile grecești și romane aflate în ascensiune.

Deja din secolul al VI-lea a. Chr. traco-geto-dacii întrețin relațiile de schimb și comerț cu coloniștii și negustorii greci. Printre mărfurile aduse de aceștia din urmă, cele mai răspândite erau vinul și uleiul de măsline, pentru a căror transportare și păstrarea cărora erau folosite vase speciale - amforele.

O altă categorie a importului grecesc, descoperite atât în mediul barbar al geților cât și în cel al triburilor nomade ale sciților, erau vasele de lux cu firnis negru, unele pictate cu figuri roșii, printre ele una dintre cele mai frumoase piese ale meșterilor atenieni pelike (vas pentru vinul diluat) cu figuri roșii, descoperit la Manta, kanttraros-uri vase-cupe cu două toarte, folosite pentru băut vinul.

În rândurile reprezentanților aristocrației scitice o largă răspândire o aveau podoabele din metale nobile (aur, argint), sticlă dar și obiecte de bronz, inclusiv oglinzi, armament. Din mormintele scitice princiare de la Nicolskoe, Dubăsari, Butor, provin aplici de aur, pentru înfrumusețarea hainelor, cercei de aur.

În orașele grecești de pe litoralul de nord și nord-vest al Mării Negre cercetările arheologice au dus la depistarea unor frumoase sculpturi de marmură, reprezentând eroi și zei din panteonul grecesc, printre care și capul de marmură al lui Hercule.

Cucerirea coloniilor grecești de către romani la începutul mileniului I p. Chr. a contribuit la apariția în mediul indigen al spațiului nord-vest pontic a mărfurilor noi de influență și tradiție romană. Laolaltă cu populația tracică, apar și alți consumatori de mărfuri de import. Printre aceștia se disting sarmații - populație de origine iraniană (sec. I a. Chr. - III p. Chr.), dar și purtătorii culturii Sântana de Mureș (sec. III-IV) - o cultură cu mai multe elemente etnoculturale, printre care și cele locale - dacice și elemente romane.

Printre categoriile de import din perioada romană rămâne vinul și uleiul de măsline, care la fel sunt aduse în amfore, dar care deja au o altă formă, care se datorează unor timpuri și tradiții noi, dar păstrând aceeași întrebuințare.

Populațiile sarmatice, în special păturile înstărite, erau mari consumatori de podoabe romane confecționate din aur și argint, pietre semiprețioase, veselă de bronz și sticlă, castronul de bronz de la Cazaclia, o căldare de bronz descoperită întâmplător.

În rândurile purtătorilor culturii Sântana de Mureș erau răspândite vase de import și lut ars, mai rar, din sticlă, multiple podoabe din pietre semiprețioase și pastă sticloasă. Cele mai reprezentative sunt inelele de aur de la Mocra.

Influența culturi romane s-a răspândit în teritoriile regiunii de nord-vest a Mării Negre și prin intermediul obiectelor de cult și de artă (sculptura în marmură).

Contactele strânse dintre populația din spațiul pruto-nistrean cu reprezentanții civilizațiilor greacă și romană au contribuit la dezvoltarea și evoluția comunităților locale, iar artefactele prezentate în expoziție sunt o mărturie grăitoare a acestor relații.

Expoziția este destinată atât specialiștilor, cât și publicului larg, tuturor celor pasionați de arheologie și istoria antică a meleagului nostru.

#Exponatul Lunii

Icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață”

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

#Exponatul Lunii