EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.


Tur Virtual


Expoziții

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

  
Expoziția Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic este realizată de muzeu în exclusivitate pe baza colecțiilor arheologice păstrate în Patrimoniu. Ea reunește multiple piese de diferite categorii: vase, podoabe, unelte, ustensile, sculpturi etc. Este diversă și materia primă din care sunt confecționate aceste piese: lut ars, metale neferoase și semiprețioase, sticlă și pastă sticloasă, pietre semiprețioase, marmură.

Scopul expoziției este de a arăta toate categoriile de importuri grecești și romane, care au fost depistate în spațiul de la nord de Marea Neagră, prin aceasta reflectând procesul de schimb și comerț, care s-a derulat pe parcursul unui mileniu, între triburile ce populau teritoriile nord-vest pontice, în special cele dintre interfluviul Prut-Nistru.

Relațiile de schimb dintre diferite comunități au contribuit dintotdeauna la transformări în societățile aflate în contact, generând interferențe culturale, economice și spirituale.


Populațiile din teritoriile nord-vest pontice, inclusiv cele din spațiul pruto-nistrean, pe parcursul sec. VI a. Chr. - sec. IV p. Chr., au fost influențate substanțial de civilizațiile grecești și romane aflate în ascensiune.

Deja din secolul al VI-lea a. Chr. traco-geto-dacii întrețin relațiile de schimb și comerț cu coloniștii și negustorii greci. Printre mărfurile aduse de aceștia din urmă, cele mai răspândite erau vinul și uleiul de măsline, pentru a căror transportare și păstrarea cărora erau folosite vase speciale - amforele.

O altă categorie a importului grecesc, descoperite atât în mediul barbar al geților cât și în cel al triburilor nomade ale sciților, erau vasele de lux cu firnis negru, unele pictate cu figuri roșii, printre ele una dintre cele mai frumoase piese ale meșterilor atenieni pelike (vas pentru vinul diluat) cu figuri roșii, descoperit la Manta, kanttraros-uri vase-cupe cu două toarte, folosite pentru băut vinul.

În rândurile reprezentanților aristocrației scitice o largă răspândire o aveau podoabele din metale nobile (aur, argint), sticlă dar și obiecte de bronz, inclusiv oglinzi, armament. Din mormintele scitice princiare de la Nicolskoe, Dubăsari, Butor, provin aplici de aur, pentru înfrumusețarea hainelor, cercei de aur.

În orașele grecești de pe litoralul de nord și nord-vest al Mării Negre cercetările arheologice au dus la depistarea unor frumoase sculpturi de marmură, reprezentând eroi și zei din panteonul grecesc, printre care și capul de marmură al lui Hercule.

Cucerirea coloniilor grecești de către romani la începutul mileniului I p. Chr. a contribuit la apariția în mediul indigen al spațiului nord-vest pontic a mărfurilor noi de influență și tradiție romană. Laolaltă cu populația tracică, apar și alți consumatori de mărfuri de import. Printre aceștia se disting sarmații - populație de origine iraniană (sec. I a. Chr. - III p. Chr.), dar și purtătorii culturii Sântana de Mureș (sec. III-IV) - o cultură cu mai multe elemente etnoculturale, printre care și cele locale - dacice și elemente romane.

Printre categoriile de import din perioada romană rămâne vinul și uleiul de măsline, care la fel sunt aduse în amfore, dar care deja au o altă formă, care se datorează unor timpuri și tradiții noi, dar păstrând aceeași întrebuințare.

Populațiile sarmatice, în special păturile înstărite, erau mari consumatori de podoabe romane confecționate din aur și argint, pietre semiprețioase, veselă de bronz și sticlă, castronul de bronz de la Cazaclia, o căldare de bronz descoperită întâmplător.

În rândurile purtătorilor culturii Sântana de Mureș erau răspândite vase de import și lut ars, mai rar, din sticlă, multiple podoabe din pietre semiprețioase și pastă sticloasă. Cele mai reprezentative sunt inelele de aur de la Mocra.

Influența culturi romane s-a răspândit în teritoriile regiunii de nord-vest a Mării Negre și prin intermediul obiectelor de cult și de artă (sculptura în marmură).

Contactele strânse dintre populația din spațiul pruto-nistrean cu reprezentanții civilizațiilor greacă și romană au contribuit la dezvoltarea și evoluția comunităților locale, iar artefactele prezentate în expoziție sunt o mărturie grăitoare a acestor relații.

Expoziția este destinată atât specialiștilor, cât și publicului larg, tuturor celor pasionați de arheologie și istoria antică a meleagului nostru.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
27 martie – 30 aprilie 2026
 
21 martie - 2 aprilie 2026
 
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC