#Exponatul Lunii

Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat".
Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.

Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.

Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.

Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.

Tur Virtual

Expoziții

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

Expoziția Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic este realizată de muzeu în exclusivitate pe baza colecțiilor arheologice păstrate în Patrimoniu. Ea reunește multiple piese de diferite categorii: vase, podoabe, unelte, ustensile, sculpturi etc. Este diversă și materia primă din care sunt confecționate aceste piese: lut ars, metale neferoase și semiprețioase, sticlă și pastă sticloasă, pietre semiprețioase, marmură.

Scopul expoziției este de a arăta toate categoriile de importuri grecești și romane, care au fost depistate în spațiul de la nord de Marea Neagră, prin aceasta reflectând procesul de schimb și comerț, care s-a derulat pe parcursul unui mileniu, între triburile ce populau teritoriile nord-vest pontice, în special cele dintre interfluviul Prut-Nistru.

Relațiile de schimb dintre diferite comunități au contribuit dintotdeauna la transformări în societățile aflate în contact, generând interferențe culturale, economice și spirituale.

Populațiile din teritoriile nord-vest pontice, inclusiv cele din spațiul pruto-nistrean, pe parcursul sec. VI a. Chr. - sec. IV p. Chr., au fost influențate substanțial de civilizațiile grecești și romane aflate în ascensiune.

Deja din secolul al VI-lea a. Chr. traco-geto-dacii întrețin relațiile de schimb și comerț cu coloniștii și negustorii greci. Printre mărfurile aduse de aceștia din urmă, cele mai răspândite erau vinul și uleiul de măsline, pentru a căror transportare și păstrarea cărora erau folosite vase speciale - amforele.

O altă categorie a importului grecesc, descoperite atât în mediul barbar al geților cât și în cel al triburilor nomade ale sciților, erau vasele de lux cu firnis negru, unele pictate cu figuri roșii, printre ele una dintre cele mai frumoase piese ale meșterilor atenieni pelike (vas pentru vinul diluat) cu figuri roșii, descoperit la Manta, kanttraros-uri vase-cupe cu două toarte, folosite pentru băut vinul.

În rândurile reprezentanților aristocrației scitice o largă răspândire o aveau podoabele din metale nobile (aur, argint), sticlă dar și obiecte de bronz, inclusiv oglinzi, armament. Din mormintele scitice princiare de la Nicolskoe, Dubăsari, Butor, provin aplici de aur, pentru înfrumusețarea hainelor, cercei de aur.

În orașele grecești de pe litoralul de nord și nord-vest al Mării Negre cercetările arheologice au dus la depistarea unor frumoase sculpturi de marmură, reprezentând eroi și zei din panteonul grecesc, printre care și capul de marmură al lui Hercule.

Cucerirea coloniilor grecești de către romani la începutul mileniului I p. Chr. a contribuit la apariția în mediul indigen al spațiului nord-vest pontic a mărfurilor noi de influență și tradiție romană. Laolaltă cu populația tracică, apar și alți consumatori de mărfuri de import. Printre aceștia se disting sarmații - populație de origine iraniană (sec. I a. Chr. - III p. Chr.), dar și purtătorii culturii Sântana de Mureș (sec. III-IV) - o cultură cu mai multe elemente etnoculturale, printre care și cele locale - dacice și elemente romane.

Printre categoriile de import din perioada romană rămâne vinul și uleiul de măsline, care la fel sunt aduse în amfore, dar care deja au o altă formă, care se datorează unor timpuri și tradiții noi, dar păstrând aceeași întrebuințare.

Populațiile sarmatice, în special păturile înstărite, erau mari consumatori de podoabe romane confecționate din aur și argint, pietre semiprețioase, veselă de bronz și sticlă, castronul de bronz de la Cazaclia, o căldare de bronz descoperită întâmplător.

În rândurile purtătorilor culturii Sântana de Mureș erau răspândite vase de import și lut ars, mai rar, din sticlă, multiple podoabe din pietre semiprețioase și pastă sticloasă. Cele mai reprezentative sunt inelele de aur de la Mocra.

Influența culturi romane s-a răspândit în teritoriile regiunii de nord-vest a Mării Negre și prin intermediul obiectelor de cult și de artă (sculptura în marmură).

Contactele strânse dintre populația din spațiul pruto-nistrean cu reprezentanții civilizațiilor greacă și romană au contribuit la dezvoltarea și evoluția comunităților locale, iar artefactele prezentate în expoziție sunt o mărturie grăitoare a acestor relații.

Expoziția este destinată atât specialiștilor, cât și publicului larg, tuturor celor pasionați de arheologie și istoria antică a meleagului nostru.

#Exponatul Lunii

Maica Domnului „Cuvine-se cu adevărat” (“Axion Estin”)

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

#Exponatul Lunii