Expoziţia, care cuprinde șaisprezece panouri cu reproduceri ale unor documente, fotografii, hărți, planuri de operaţiuni militare și texte pregătite de Muzeul „Józef Piłsudski" din Sulejówek, Polonia, evocă personalitatea lui Józef Piłsudski (1867-1935), renumit comandant și om de stat, fără de care Polonia nu ar fi revenit pe harta Europei.

Józef Klemens Piłsudski s-a născut la 5 decembrie 1867, în localitatea Zułowo (azi Zalavas, la granița dintre Lituania și Belarus), în apropiere de Vilnius. Era al patrulea copil al unor mici proprietari de pământ, Józef Wincenty și Maria Bilewiczówna. Părinţii săi au suferit profund drama înfrângerii Răscoalei poloneze de la 1863, îndreptată împotriva regimului de ocupaţie ţarist (tatăl său fusese comisar al Guvernului Naţional Polonez). Acest sentiment s-a transmis şi tânărului Josef, marcându-i pentru totdeauna destinul.

În istoria Poloniei secolului al XX-lea nu există o personalitate mai cunoscută decât mareșalul Józef Piłsudski. Renumitul comandant reprezintă simbolul independenței Poloniei, cucerită în anul 1918. Aceasta s-a întâmplat după 123 de ani de așa-numite anexări, adică împărțiri ale pământurilor poloneze între Rusia, Prusia și Austria, care le-au acaparat de trei ori și au încercat să-i priveze pe polonezi nu doar de patria lor, ci și de limba, tradițiile și cultura lor.

De asemenea, Piłsudski a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. Bucurându-se de o deosebită apreciere pe plan internațional, conducătorul s-a aflat în fruntea statului polonez renăscut, a înființat armata și a creat bazele democratice ale acestuia (de ex., în noiembrie 1918 a recunoscut femeilor dreptul la vot). Ulterior a guvernat cu o mână de fier, trezind nu o dată controverse, dar și admirație, chiar și printre adversarii săi.
Józef Piłsudski a avut merite deosebite pentru întregul continent. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula", și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii.

Józef Piłsudski a fost prieten al familiei regale a României, s-a aflat în România în lungi vacanțe, iar de patru ori în cadrul unor vizite oficiale (1922, 1928, 1931, 1932). Istoricul Nicolae Iorga, prefaţând o ediţie de scrieri alese ale mareşalului J. Piłsudski, traduse în română, care a văzut lumina tiparului la Bucureşti, în 1936, menţiona: „Eroul polon, întemeietor şi conducător de stat, aşa de simplu şi aşa de mare, tocmai pentru că era aşa de simplu, aşa de mult în afară de toate slăbiciunile omeneşti, fără simţ pentru avere, fără patimă pentru glorie..."