#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„La pas prin Chișinăul secolului XX”

Vernisare: 5 noiembrie 2019, ora 17:00, Palatul Suțu

5 – 24 noiembrie 2019

Chișinăul este, fără dubii, un oraș al contrastelor. O așezare care-și duce traiul între „a fost" și „este". Trăim acut acest contrast, îl vedem și îl experimentăm în fiecare zi, iar arhitectura acestuia este marcată profund de trecerea de la vechi spre nou, ea fiind martor și principal indicator al schimbării.

Cunoscut din imagini de la începutul secolului trecut drept o mică dar foarte simpatică urbe, astăzi ne ciocnim tot mai des cu nostalgica sintagmă „aici a fost"... „Aici a fost Casa Eparhiei", „aici a fost Hotelul Suisse", „aici a fost Gimnaziul de fete iar pe locul acesta, deputații din Sfatul Țării au votat Unirea de la 1918". Dintre bijuteriile arhitectonice care odinioară bucurau ochiul orășenilor, astăzi ne-au rămas doar poze. Aceste poze fac subiectul cataloagelor de colecție iar azi, comorile necunoscute ale arhitecturii și vieții urbane, reflectate în 48 de imagini, sunt aduse atenției publicului bucureștean într-o expoziție dedicată Chișinăului în sec. XX.

Chişinăul este un muzeu în aer liber, unde mii de oameni de-a lungul vieții au trăit, au iubit, au zidit cu tâlc şi smerenie chipul de oraş „cioplit în piatră albă". Fiecare stradă păstrează paşii celor ce l-au admirat, fie că erau oameni simpli, fie nobili. Fiece vilă păstrează amintirea vie a stăpânilor și unele îi mai așteaptă încă, iar lăcaşele sfinte din Chişinău sunt luminate de gândurile celor ce le-au admirat sau le-au trecut pragul.

Această expoziție este o provocare pentru noi toți de a redescoperi Chișinăul în vremuri în care avem și acordăm atât de puțin timp pentru frumos. Este o invitație la o primblare virtuală pe străzile de altădată cu depănarea amintirilor despre aspecte cunoscute sau uitate, despre locuri încărcate de istorie sau emoții. Și, ca în orice loc care tinde să-și valideze autenticul prin cultură, Chișinăul, azi, poate mai mult ca oricând, are nevoie de exercițiul memoriei pentru a supraviețui și a se dezvolta.

Expunerea acestor imagini la Palatul Suțu a fost posibilă grație efortului cumulat a două echipe din care fac parte Dr. hab. Eugen SAVA - Director general, Mariana VASILACHE-CUROȘU - Director adjunct, Ana GRIȚCO - Şef secţie Istorie, Cătălina PLINSCHI și Denis TOPAL - grafică expoziţie (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei); la fel și Dr. Adrian MAJURU - Manager și Dr. Dan PÎRVULESCU - Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), gazdele acestui eveniment.