#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Luptă și suferință. Polonezii în timpul celui de-al doilea Război Mondial”

Polonia își amintește de tragedia războiului

2-30 noiembrie 2019

La optzeci de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, Polonia, prima sa victimă, își amintește de cel mai dramatic conflict armat din istoria lumii. Despre acesta vorbește expoziția care, până la sfârșitul lunii noiembrie, va fi prezentată în holul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.

Expoziția „Luptă și suferință. Polonezii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial" prezintă soarta Poloniei în timpul războiului, care, la 1 septembrie 1939, a fost atacată de Germania, iar pe 17 septembrie, de către Uniunea Sovietică.

În ciuda superiorității numerice a ocupanților, polonezii au constituit, de-a lungul întregului război mondial, o rezistență armată puternică, atât pe teritoriul țării lor, cât și pe alte fronturi și câmpuri de luptă din întreaga lume.

Expoziția, formată din 16 panouri, prezintă cele mai importante momente de la acea vreme. O atenție sporită este acordată, de asemenea, destinelor populației civile. Bogăția acestora se regăsește în fotografiile de arhivă obținute din arhivele diferitelor țări, inclusiv din colecțiile românești.

Povestea despre drama războiului, care a fost pregătită de unul din cele mai moderne muzee din lume - Muzeul Celui de-Al Doilea Război Mondial din Gdańsk, precum și de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone, va fi prezentată în peste 60 de țări ale lumii.

Institutul Polonez din București a pregătit versiunea în română, îmbogățind-o cu teme legate de relațiile polono-române din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și cu fotografii obținute de la Arhivele Naționale ale României, ce ilustrează șederea în România a celor 60-100 de mii de refugiați polonezi.

Expoziția a fost deja prezentată în Senatul României din București, la Muzeul Bucovinei din Suceava, precum și la Muzeul Palatului Culturii din Iași, la inițiativa Institutului Polonez din București.

Ambasadorul Republicii Poloneze în Moldova, Bartlomiej Zdaniuk și directorul adjunct al Institutului Polonez din București, Wojciech Mrozovski, în cadrul prezentării oficiale a expoziţiei la 15 noiembrie 2019, au subliniat importanța relațiilor interculturale dintre Republica Moldova și Republica Poloneză precum și necesitatea acestor evenimente pentru societatea contemporană.

Drama poporului polonez în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, victimă a politicii agresive şi expansioniste a celor două totalitarisme - nazist şi bolşevic - rămâne a fi un subiect amplu, despre care încă multe nu se știu și nu se spun.