#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Magia covorului vechi”

27 septembrie - 31 decembrie 2018

Cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, joi, 27 septembrie 2018, ora 15.00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziţia „Magia covorului vechi".

Covoarele moldoveneşti prezentate în cadrul expoziţiei sunt datate cu sf. sec. XVIII - înc. sec. XX şi reprezintă colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. O parte dintre acestea sunt expuse în premieră.

Colecţia muzeală de covoare s-a format în ultimele decenii ale secolului XX prin achiziţii, donaţii şi transferuri, numărând astăzi peste 250 de piese cu o valoare documentară şi artistică deosebită. Din colecţie fac parte: covoare tradiţionale moldoveneşti, covoare contemporane, covoare dedicate unor evenimente speciale din viaţa social-politică, covoare cu valoare memorială, tapiserii etc.; ţesături din lână de diferite dimensiuni şi destinaţii.

Piesele expuse reflectă o multitudine de motive şi compoziţii ornamentale, specifice covorului moldovenesc. Cele mai răspândite motive în ornamentica ţesăturilor din lână sunt cele vegetale şi geometrice, reprezentarea păsărilor, omului, uneltelor de muncă ş.a.

Dintre motivele vegetale întâlnim pomul vieţii, ghiveciul şi buchetele de flori, ramurile, ghirlandele, fructele etc., toate acestea fiind stilizate. Variate forme are motivul „Pomul vieţii", ce întruchipează forţa roditoare a naturii vii sau arborele înţelepciunii, pomul neamului. Anume acest motiv ornamental este redat pe un păretar de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, prezentat în expoziţie, care este şi cea mai veche ţesătură din lână în colecţia muzeului.

Cele mai frecvente motive geometrice sunt vrâstele transversale drepte şi ondulate, triunghiurile, romburile, pătratele, stelele, zimţii, cârligele, liniile frânte ş.a. În cele mai bune tradiţii ale covorului moldovenesc este lucrat covorul „Stele", datat cu prima jumătate a secolului al XIX-lea. Decorul câmpului central, de culoare verde deschis, constă din câteva rânduri de stele cu opt colţuri, iar chenarul roşu închis este decorat cu romburi policrome. Steaua cu opt colţuri simbolizează motorul timpului, energia regeneratoare.

Adeseori, alături de figurile geometrice şi cele vegetale, era reprezentat chipul femeii, simbolul vieţii şi al fertilităţii.

Pe covoarele moldoveneşti sunt întâlnite des păsări stilizate - cocoşi, gâşte, raţe, păuni; diferite insecte - cărăbuşul, păianjenul; monograme, semne şi anul realizării. Multe dintre aceste motive ornamentale, în diferite variante, pot fi urmărite pe piesele din cadrul expoziției.

Expoziţia „Magia covorului vechi" contribuie la promovarea valorilor culturale naționale, care fac parte din patrimoniul cultural al umanității. Ea va fi deschisă pentru public până la 31 decembrie 2018.