#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Magia luminilor de altădată”

18 mai 2022 – 31 decembrie 2022

În data de 18 mai 2022, în Sala 2, parter, a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziției temporare „Magia luminilor de altădată".

Expoziția temporară Magia luminilor de altădată este rezultatul cercetării și valorificării științifice a colecției de corpuri de iluminat din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Ea prezintă multitudinea de forme și tipuri, ce oglindesc evoluția și rolul iluminatului artificial în viața cotidiană și spirituală, impactul social în viața de zi cu zi. Reunește peste cincizeci de piese autentice cu valoare științifică, istorică, memorială și estetică, ce constituie fondul de bază al expoziției, rezultate din transferuri, achiziții și donații, încadrate cronologic secolele V-IV a.Ch. - anii 90 ai secolului al XX-lea. Sunt piese autentice, o bună parte din ele au fost restaurate și conservate.

Demersul expozițional ne transferă în trecutul acestei „minuni" răsfoind file din istoria evoluției iluminatului artificial interior și exterior prin expunerea unei varietăți de surse de lumină: focul din vatră, torța, opaițul, realizate în ceramică și metal. Urmează sfeșnicele, unde, reieșind din funcționalitate și simbolism, au servit și servesc și ca suport de iluminare, fiind întrebuințate în mediul ecleziastic și cel laic. Lumânarea, la început confecționată din grăsime animală cu firul din stuf, apoi din ceară de albini și firul din bumbac sau cânepă, distinsă prin comoditate și fiind simplu și economic de fabricat în comparație cu alte dispozitive, ea a contribuit la crearea unei întregi familii de diverse lămpi. Gama tipologică a corpurilor de iluminat continuă cu o varietate de lămpi de masă cu gaz lampant și electrice, unde o parte din ele au imprimată marca producătorului: Otto Muller, Berlin, Ehrich&Graetz Berlin, Anna Brenner (Germania), Брюннеръ Шнейдеръ Дитмарь (Varșovia), Triumph (Franța), etc. Odată cu începutul procesului de modernizare a societății sunt utilizate tot mai intens candelabrele de masă și de tavan, evidențiindu-se prin materialul din care sunt confecționate, dimensiuni, stil și eleganță. Deși modeste ca și număr, spațiul expozițional include și corpuri de iluminat profesional: felinarul utilizat de mineri în galeriile subterane și felinare de care se foloseau angajații căilor ferate. Printre felinarele portabile se numără și cele de uz cotidian, numite „Liliacul", denumire de la firma producătoare germană, Federamus, care se foloseau pentru iluminare pe timp de noapte. Felinarele au jucat un rol important în iluminatul public, inițial funcționau prin arderea seului în care era îmbibată o bucată de feștilă, ulterior fiind înlocuită cu gaz lampant, unde se ilumina numai drumul central sau cel comercial.

Remarcabile sunt piesele care, pe lângă valoarea istorică, științifică și artistică, au și valoare memorială. În acest context menționăm sfeșnicul din argint ce a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati, lampa de tavan cu petrol de la conacul lui Vasile Stroescu, personalitate notorie, om politic și mecenat, din s. Brânzeni, r. Edineț, lampa de masă electrică a academicianului Nicolae Dimo, veioza regizorului de film Valeriu Gagiu și lampa de masă a dirijorului B. Miliutin.

Discursul expozițional este întregit de imagini fotografice tematice și reconstituiri de mini-interioare cu iluminare artificială și iluminat public.

Expoziția temporară „Magia luminilor de altădată" poate fi vizitată între 18 mai 2022 - 31 decembrie 2022.