#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Expoziții

„Magia luminilor de altădată”

18 mai 2022 – 31 decembrie 2022

În data de 18 mai 2022, în Sala 2, parter, a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziției temporare „Magia luminilor de altădată".

Expoziția temporară Magia luminilor de altădată este rezultatul cercetării și valorificării științifice a colecției de corpuri de iluminat din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Ea prezintă multitudinea de forme și tipuri, ce oglindesc evoluția și rolul iluminatului artificial în viața cotidiană și spirituală, impactul social în viața de zi cu zi. Reunește peste cincizeci de piese autentice cu valoare științifică, istorică, memorială și estetică, ce constituie fondul de bază al expoziției, rezultate din transferuri, achiziții și donații, încadrate cronologic secolele V-IV a.Ch. - anii 90 ai secolului al XX-lea. Sunt piese autentice, o bună parte din ele au fost restaurate și conservate.

Demersul expozițional ne transferă în trecutul acestei „minuni" răsfoind file din istoria evoluției iluminatului artificial interior și exterior prin expunerea unei varietăți de surse de lumină: focul din vatră, torța, opaițul, realizate în ceramică și metal. Urmează sfeșnicele, unde, reieșind din funcționalitate și simbolism, au servit și servesc și ca suport de iluminare, fiind întrebuințate în mediul ecleziastic și cel laic. Lumânarea, la început confecționată din grăsime animală cu firul din stuf, apoi din ceară de albini și firul din bumbac sau cânepă, distinsă prin comoditate și fiind simplu și economic de fabricat în comparație cu alte dispozitive, ea a contribuit la crearea unei întregi familii de diverse lămpi. Gama tipologică a corpurilor de iluminat continuă cu o varietate de lămpi de masă cu gaz lampant și electrice, unde o parte din ele au imprimată marca producătorului: Otto Muller, Berlin, Ehrich&Graetz Berlin, Anna Brenner (Germania), Брюннеръ Шнейдеръ Дитмарь (Varșovia), Triumph (Franța), etc. Odată cu începutul procesului de modernizare a societății sunt utilizate tot mai intens candelabrele de masă și de tavan, evidențiindu-se prin materialul din care sunt confecționate, dimensiuni, stil și eleganță. Deși modeste ca și număr, spațiul expozițional include și corpuri de iluminat profesional: felinarul utilizat de mineri în galeriile subterane și felinare de care se foloseau angajații căilor ferate. Printre felinarele portabile se numără și cele de uz cotidian, numite „Liliacul", denumire de la firma producătoare germană, Federamus, care se foloseau pentru iluminare pe timp de noapte. Felinarele au jucat un rol important în iluminatul public, inițial funcționau prin arderea seului în care era îmbibată o bucată de feștilă, ulterior fiind înlocuită cu gaz lampant, unde se ilumina numai drumul central sau cel comercial.

Remarcabile sunt piesele care, pe lângă valoarea istorică, științifică și artistică, au și valoare memorială. În acest context menționăm sfeșnicul din argint ce a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati, lampa de tavan cu petrol de la conacul lui Vasile Stroescu, personalitate notorie, om politic și mecenat, din s. Brânzeni, r. Edineț, lampa de masă electrică a academicianului Nicolae Dimo, veioza regizorului de film Valeriu Gagiu și lampa de masă a dirijorului B. Miliutin.

Discursul expozițional este întregit de imagini fotografice tematice și reconstituiri de mini-interioare cu iluminare artificială și iluminat public.

Expoziția temporară „Magia luminilor de altădată" poate fi vizitată între 18 mai 2022 - 31 decembrie 2022.