#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Marele Război. Mărturii foto-documentare”

31 iulie - 22 septembrie 2014

Conflictul declanșat după atentatul de la Sarajevo (28 iulie 1914) a fost un eveniment istoric fără precedent prin numărul de țări implicate, prin efortul militar, dar și prin amploarea sacrificiului. Conflagrația militară dintre anii 1914-1918 este catalogată ca primul război de masă din istorie care a schimbat chipul secolului XX. Primul Război Mondial (catalogat astfel după cel de-al Doilea Război), numit pe vremea sa Marele Război sau Războiul Națiunilor, a intrat în istorie ca războiul care a schimbat nu numai lumea, dar și ca un „nou tip de război". Pentru prima dată țările beligerante au recurs la mobilizarea totală a bărbaților, iar femeile au participat pe câmpul de luptă în calitate de surori de caritate. Progresul industriei militare a permis tehnologii distrugătoare moderne, acestea manifestându-se prin luptele în tranșee, în aer, pe apă; apar primele tancuri, nave cuirasat, tunuri grele și arma chimică.

Expoziția Marele Război. Mărturii foto-documentare face parte din comemorarea internațională a centenarului de la izbucnirea Primului Război Mondial și are drept scop valorificarea patrimoniului foto-documentar al MNIM. Mesajul expozițional are un caracter informativ-documentar, unde imaginile fotografice au documentat viața de pe front de la nivelul combatantului de rând până la eșalonul superior. Selecția de fotografii originale din albume de război, ziare, hărți, cărți poștale prezintă scene de război, arme și muniții, viața ostașilor în orele de răgaz, personalul medical pe câmpul de luptă și în spatele frontului, precum și ororile din urma conflagrației militare. Expoziția este canalizată în două direcții:

a. Aspecte din luptele de pe frontul de vest (armatele germane acționau împotriva trupelor franceze, engleze și belgiene), de pe frontul de est (armata germană, împreună cu armata austro-ungară luptau împotriva armatei ruse) și de pe frontul din Balcani, unde o parte din armata austro-ungară lupta împotriva sârbilor. Scena luptelor de război este completată de antrenarea României în Primul Război Mondial din 1916, care a scris o pagină aparte în istoria războiului prin luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz (1917).

b. Basarabia și basarabenii în Primul Război Mondial. Încorporată în cadrul Imperiului Rus, Basarabia a avut o contribuție aparte, aceasta manifestându-se sub aspect economic și social, cea mai valoroasă fiind cea umană. Printre participanții la Marele Război au fost o bună parte din viitorii membri ai Sfatului Ţării și alte personalități cunoscute, or în cadrul expoziției noastre și-a ocupat locul binemeritat ostașul simplu chemat la datorie. Cercetarea și valorificarea patrimoniului fotografic ne-a permis descoperirea a unui șir de ostași basarabeni, participanți în acel măcel diabolic, aceștea completând lista ostașilor basarabeni. Printre aceștea Simion Murafa (s. Cotiujenii Mari, Soroca), care a condus o echipă sanitară pe frontul român, Onufrii Şerevschi (s. Sofia, Drochia), Petru Cebotari (s. Moșeni, Râșcani), Ion Tcaciuc (s. Ivancea, Orhei), Gheorghe Beschieru (s. Samașcani, Orhei), Ion Spătărel (Chișinău) ș.a. O pagină aparte în istoria războiului au înscris-o surorile de caritate, printre care și basarabencele Iulia Dicescu (una din fiicele lui P. Dicescu), Sofia Cantacuzino, Elena Ivanov-Spătărel, Eugenia Colodiev, Zinovia Radu-Maiorova ș.a.

Una din consecințele Primului Război Mondial a fost cea legată de prăbușirea celor patru dinastii imperiale: Germania, Rusia, Austro-Ungaria și Turcia, precum și Revoluția Rusă din 1917. Pe ruinele acestor imperii și a evenimentelor revoluționare din Rusia, Basarabia revine la spațiul românesc și în 27 martie 1918 se unește cu România. Completează mesajul expozițional ziarul „Iskrî" (supliment al ziarului „Russkoe slovo") din anul 1915, unde sunt publicate reportaje de pe câmpul de luptă și din spatele frontului, o mini-colecție de carte poștală tematică și hărți de război.

Expoziție realizată de: Sectorul de Istorie Modernă și Contemporană.

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

„Marele Război. Mărturii foto-documentare”

31 iulie - 22 septembrie 2014

#Exponatul Lunii