#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Marele Război. Mărturii foto-documentare”

31 iulie - 22 septembrie 2014

Conflictul declanșat după atentatul de la Sarajevo (28 iulie 1914) a fost un eveniment istoric fără precedent prin numărul de țări implicate, prin efortul militar, dar și prin amploarea sacrificiului. Conflagrația militară dintre anii 1914-1918 este catalogată ca primul război de masă din istorie care a schimbat chipul secolului XX. Primul Război Mondial (catalogat astfel după cel de-al Doilea Război), numit pe vremea sa Marele Război sau Războiul Națiunilor, a intrat în istorie ca războiul care a schimbat nu numai lumea, dar și ca un „nou tip de război". Pentru prima dată țările beligerante au recurs la mobilizarea totală a bărbaților, iar femeile au participat pe câmpul de luptă în calitate de surori de caritate. Progresul industriei militare a permis tehnologii distrugătoare moderne, acestea manifestându-se prin luptele în tranșee, în aer, pe apă; apar primele tancuri, nave cuirasat, tunuri grele și arma chimică.

Expoziția Marele Război. Mărturii foto-documentare face parte din comemorarea internațională a centenarului de la izbucnirea Primului Război Mondial și are drept scop valorificarea patrimoniului foto-documentar al MNIM. Mesajul expozițional are un caracter informativ-documentar, unde imaginile fotografice au documentat viața de pe front de la nivelul combatantului de rând până la eșalonul superior. Selecția de fotografii originale din albume de război, ziare, hărți, cărți poștale prezintă scene de război, arme și muniții, viața ostașilor în orele de răgaz, personalul medical pe câmpul de luptă și în spatele frontului, precum și ororile din urma conflagrației militare. Expoziția este canalizată în două direcții:

a. Aspecte din luptele de pe frontul de vest (armatele germane acționau împotriva trupelor franceze, engleze și belgiene), de pe frontul de est (armata germană, împreună cu armata austro-ungară luptau împotriva armatei ruse) și de pe frontul din Balcani, unde o parte din armata austro-ungară lupta împotriva sârbilor. Scena luptelor de război este completată de antrenarea României în Primul Război Mondial din 1916, care a scris o pagină aparte în istoria războiului prin luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz (1917).

b. Basarabia și basarabenii în Primul Război Mondial. Încorporată în cadrul Imperiului Rus, Basarabia a avut o contribuție aparte, aceasta manifestându-se sub aspect economic și social, cea mai valoroasă fiind cea umană. Printre participanții la Marele Război au fost o bună parte din viitorii membri ai Sfatului Ţării și alte personalități cunoscute, or în cadrul expoziției noastre și-a ocupat locul binemeritat ostașul simplu chemat la datorie. Cercetarea și valorificarea patrimoniului fotografic ne-a permis descoperirea a unui șir de ostași basarabeni, participanți în acel măcel diabolic, aceștea completând lista ostașilor basarabeni. Printre aceștea Simion Murafa (s. Cotiujenii Mari, Soroca), care a condus o echipă sanitară pe frontul român, Onufrii Şerevschi (s. Sofia, Drochia), Petru Cebotari (s. Moșeni, Râșcani), Ion Tcaciuc (s. Ivancea, Orhei), Gheorghe Beschieru (s. Samașcani, Orhei), Ion Spătărel (Chișinău) ș.a. O pagină aparte în istoria războiului au înscris-o surorile de caritate, printre care și basarabencele Iulia Dicescu (una din fiicele lui P. Dicescu), Sofia Cantacuzino, Elena Ivanov-Spătărel, Eugenia Colodiev, Zinovia Radu-Maiorova ș.a.

Una din consecințele Primului Război Mondial a fost cea legată de prăbușirea celor patru dinastii imperiale: Germania, Rusia, Austro-Ungaria și Turcia, precum și Revoluția Rusă din 1917. Pe ruinele acestor imperii și a evenimentelor revoluționare din Rusia, Basarabia revine la spațiul românesc și în 27 martie 1918 se unește cu România. Completează mesajul expozițional ziarul „Iskrî" (supliment al ziarului „Russkoe slovo") din anul 1915, unde sunt publicate reportaje de pe câmpul de luptă și din spatele frontului, o mini-colecție de carte poștală tematică și hărți de război.

Expoziție realizată de: Sectorul de Istorie Modernă și Contemporană.