Expoziția cu genericul Maria Cebotari: Viața și Opera este un omagiu adus renumitei cântărețe și actrițe de talie mondială cu prilejul a 115 ani de la naștere. Reunește circa 140 de fotografii, documente, obiecte personale, distincții, cărți, opere de artă, mărturii ce reconstituie cele mai semnificative etape din viața artistică și personală a divei. O mare parte dintre acestea au fost colectate de prietena ei Hanna Schliesser și donate Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către fiul Mariei Cebotari Fritz Curzon-Diessl. Valoarea expozițională o completează bunurile culturale, oferite cu amabilitate de către distincte personalități precum academicianul A. Dănilă, artistul L. Sainciuc și S. Pilipețchi, solist la Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu.
Născută la 10 februarie 1910 în Chișinău, Maria Cebotari de mică a demonstrat abilități vocale, cântând în corul Catedralei Nașterea Domnului sub îndrumarea preotului Mihail Berezivschi. Între anii 1924 și 1928, M. Cebotari studiază la Conservatorul Unirea din Chișinău, avându-i ca pedagogi de canto pe M. Zlatova, A. Dicescu şi G. Afanasiu-Gabrielli. În 1928, împreună cu viitorul soț A. Vârubov, actor de profesie, M. Cebotari pleacă în Europa, unde face primii pași în carieră. Acceptată în trupa Operei din Dresda, aici își face debutul la 15 aprilie 1931 în opera La Bohème de G. Puccini, iar din anul 1934 își începe activitatea la Opera de Stat din Berlin. În același an, la vârsta de doar 24 de ani, primește distincția de Kammersängerin, devenind cea mai tânără deținătoare a acestui titlu din istoria artei vocale, uimind prin diapazonul temporal, stilistic și de gen al repertoriului.
M. Cebotari s-a remarcat și în domeniul cinematografiei. S-a filmat în zece filme, cele mai multe fiind muzicale, având calitatea de protagonistă sau rolul de cântăreață. A colaborat pe platoul de filmare cu personalități de valoare, precum regizorul C. Gallone, actorii G. Diessl și F. Giachetti, tenorul B. Gigli și alții.
În anul 1937, în timpul filmării peliculei Inimi tari, M. Cebotari l-a avut ca partener pe actorul austriac, anterior pictor, Gustav Diessl, care îi devine al doilea soț. În această căsătorie s-au născut doi fii: Peter (1941) și Fritz (1946). Maria Cebotari a cântat cu precădere pe scenele din Dresda, Berlin, Viena și Salzburg, dar și pe scenele de operă din Praga, Riga, Amsterdam, Bruxelles, Paris, Veneţia, Roma, Stockholm, Basel. Etapa finală a carierei sale o desfășoară la Opera din Viena. La 9 iunie 1949, M. Cebotari se stinge din viață prematur, fiind înmormântată în cripta familiei Diessl, în cimitirul Döbling din Viena.
Conștientizarea exclusivității propriului talent și a necesității de a-l valorifica la maxim, setea de viață și dorința de a realiza cât mai mult, au dat naștere fenomenului cultural Maria Cebotari, care reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural național și european.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
