#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.

Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.

Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".

Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.

Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Expoziții

„MĂRTURII DIN GULAG: MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST”

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești

15 septembrie – 15 octombrie 2022

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite până în prezent în societatea din Republica Moldova. Politicile represive și acțiunile de sovietizare forțată au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele 6 județe basarabene, incorporate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane.

Al doilea val de deportări a fost desfășurat în data de 5-6 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și nordul Kazahstanului 35 796 de persoane, dintre care 11 889 de copii.

În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor, de această dată pe motive religioase, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane (inclusiv 842 de copii), membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice.

Politica de rechiziție a cerealelor, stabilită prin hotărârile Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din Moldova, din 9 aprilie 1945, obliga țăranii să predea la stat cote de cereale impuse; nerespectarea acestor hotărâri prevedea pedeapsa țăranilor conform art. 58 şi 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. Urmare a politicilor abuzive ale statului sovietic de rechiziționare a grânelor de la țărani, a fost fenomenul Foametei din anii 1946-1947. Numărul persoanelor care au murit de foame în perioada decembrie 1946 - august 1947 variază între 115 000 și 250 000, la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție; în timpul foametei, au fost înregistrate cel puțin 39 cazuri de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă mărturii ale victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din RSS Moldovenească selectate din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și documente valorificate științific în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția este organizată în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este un omagiu adus memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din URSS.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", cu suportul Programului de promovare a democrației și cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.