#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„MĂRTURII DIN GULAG: MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST”

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești

15 septembrie – 15 octombrie 2022

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite până în prezent în societatea din Republica Moldova. Politicile represive și acțiunile de sovietizare forțată au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele 6 județe basarabene, incorporate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane.

Al doilea val de deportări a fost desfășurat în data de 5-6 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și nordul Kazahstanului 35 796 de persoane, dintre care 11 889 de copii.

În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor, de această dată pe motive religioase, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane (inclusiv 842 de copii), membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice.

Politica de rechiziție a cerealelor, stabilită prin hotărârile Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din Moldova, din 9 aprilie 1945, obliga țăranii să predea la stat cote de cereale impuse; nerespectarea acestor hotărâri prevedea pedeapsa țăranilor conform art. 58 şi 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. Urmare a politicilor abuzive ale statului sovietic de rechiziționare a grânelor de la țărani, a fost fenomenul Foametei din anii 1946-1947. Numărul persoanelor care au murit de foame în perioada decembrie 1946 - august 1947 variază între 115 000 și 250 000, la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție; în timpul foametei, au fost înregistrate cel puțin 39 cazuri de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă mărturii ale victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din RSS Moldovenească selectate din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și documente valorificate științific în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția este organizată în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este un omagiu adus memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din URSS.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", cu suportul Programului de promovare a democrației și cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.