#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„MĂRTURII DIN GULAG: MEMORIA VICTIMELOR REGIMULUI TOTALITAR-COMUNIST”

Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești

15 septembrie – 15 octombrie 2022

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite până în prezent în societatea din Republica Moldova. Politicile represive și acțiunile de sovietizare forțată au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele 6 județe basarabene, incorporate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane.

Al doilea val de deportări a fost desfășurat în data de 5-6 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și nordul Kazahstanului 35 796 de persoane, dintre care 11 889 de copii.

În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor, de această dată pe motive religioase, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane (inclusiv 842 de copii), membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice.

Politica de rechiziție a cerealelor, stabilită prin hotărârile Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din Moldova, din 9 aprilie 1945, obliga țăranii să predea la stat cote de cereale impuse; nerespectarea acestor hotărâri prevedea pedeapsa țăranilor conform art. 58 şi 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. Urmare a politicilor abuzive ale statului sovietic de rechiziționare a grânelor de la țărani, a fost fenomenul Foametei din anii 1946-1947. Numărul persoanelor care au murit de foame în perioada decembrie 1946 - august 1947 variază între 115 000 și 250 000, la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție; în timpul foametei, au fost înregistrate cel puțin 39 cazuri de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă mărturii ale victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din RSS Moldovenească selectate din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și documente valorificate științific în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953".

Expoziția este organizată în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este un omagiu adus memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din URSS.

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova", cu suportul Programului de promovare a democrației și cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.