#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii.
Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat".
Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Expoziții

„Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului”

22 iulie – 4 septembrie 2026

Expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului", găzduită de Muzeul Național de Istorie a Moldovei între 22 iulie - 4 septembrie 2026, propune o incursiune în universul cotidian al comunităților antice prin intermediul simbolului universal al pâinii. Proiectul, itinerat anterior în mai multe muzee din România și Republica Moldova, ajunge acum la Chișinău într-o formă îmbogățită, prin integrarea artefactelor originale din patrimoniul MNIM și al Muzeului de Istorie și Etnografie Trușeni.

Expoziția își are originea în conceptul „Miros de pâine caldă. Pâinea în Regatul Dac", lansat în premieră națională în septembrie 2024 la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și realizat în parteneriat cu Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva și Universitatea de Vest din Timișoara. Proiectul are ca scop apropierea patrimoniului arheologic de comunitate printr-o temă accesibilă și emoțională.

Publicul va putea admira unelte agricole utilizate pentru cultivarea și recoltarea cerealelor, recipiente ceramice pentru depozitarea grânelor și a făinii, fragmente de cuptoare și ustensile asociate procesului de coacere, precum și piese originale din colecțiile MNIM și Trușeni. Aceste obiecte nu sunt doar relicve, ci mărturii ale gesturilor fundamentale ale omului, povești materiale despre modul în care comunitățile antice își organizau viața și despre relația lor cu mediul.

Titlul expoziției - „Miros de pâine caldă" - introduce o dimensiune senzorială și afectivă. El evocă experiențe olfactive și emoționale, invitând vizitatorul să reconstruiască imaginar universul domestic al epocii fierului. Această abordare transformă patrimoniul arheologic într-o experiență apropiată și inteligibilă, accesibilă copiilor, tinerilor și adulților.

Expoziția are un impact multiplu. Pentru publicul larg, ea oferă o perspectivă diferită asupra istoriei, punând accent pe viața cotidiană și pe gesturile simple, dar esențiale. Pentru comunitatea locală, integrarea patrimoniului MNIM și Trușeni consolidează legătura dintre muzeu și comunitatea chișinăuiană. Pentru rețeaua muzeală, proiectul confirmă rolul MNIM ca mediator cultural, capabil să integreze patrimoniul local într-un circuit expozițional internațional.

În anul 2025, expoziția a fost itinerată la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, la Palatul Magna Curia din Deva, la Centrul Universitar al Universității „Babeș-Bolyai" din Reșița și la Muzeul de Istorie și Arheologie din Sighetu Marmației. În anul 2026, itinerarea a continuat la Muzeul Județean Satu Mare, la Universitatea de Stat din Moldova din Chișinău, la Muzeul Județean Buzău și la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești.

Astfel, „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului" nu este doar o expoziție de obiecte arheologice, ci un dialog între trecut și prezent, între patrimoniu și comunitate, între cercetare și educație. Prin evocarea unui gest simplu și universal - frământarea și coacerea pâinii - expoziția reușește să apropie vizitatorul de viața oamenilor din epoca fierului, transformând patrimoniul într-o experiență vie, inteligibilă și emoțională.