#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Monumentele Marii Uniri”

27 noiembrie - 31 decembrie 2018

Expoziţia fotodocumentară „Monumentele Marii Uniri" a fost organizată în holul de la etaj al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului din Bucureşti. Expoziția are ca obiectiv promovarea monumentelor relevante pentru Marea Unire, martori tăcuţi ai unor evenimente şi acţiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918.

Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul marilor capitale - Alba Iulia, Arad, Bucureşti, Iaşi, Chişinău, a personalităţilor istorice şi politice în mişcarea naţională şi înfăptuirea Marii Uniri.

Alba Iulia reprezintă locul în care s-a realizat Marea Unire, urmând ca la București, capitala vechiului regat, să se confirme actul Unirii de la 1918. Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, se numără printre personalitățile-cheie în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, precum și în desfășurarea altor evenimente care au pregătit Unirea. Alături de aceștia, se adaugă și participarea unor personalități locale din Alba Iulia, precum cea a avocaților Zaharia Muntean, Camil Velican, Rubin Patiția și a fotografului Samoilă Mârza.

Aradul a constituit centrul în care s-a gândit și pregătit actul plebiscitar. Personalități precum Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu se regăsesc în fruntea Consiliului Național Român Central, care a stabilit data și locul desfășurării Marii Adunări. Mișcarea națională a românilor transilvăneni de la Arad a atras atenția atât a presei românești, cât și a celor maghiare și germane. Acest lucru a atras după sine mutarea nucleului politic la Arad, unde, în anul 1908, Partidul Național Român își mută sediul.

În Bucureștiul ocupat, pe 7 mai 1918 a fost semnat Tratatul de pace, prin care România renunța la teritoriile românești din Austro-Ungaria, teritoriul Bucovinei urmând a fi mărit cu o parte din ținuturile Hotin, Herța, Dorohoi și Dorna. La data la care la Alba Iulia se desfășura Marea Adunare și se proclama Unirea Transilvaniei cu România (18 noiembrie / 1 decembrie), Regele Ferdinand și Regina Maria soseau în capitala eliberată. Astfel, tratatul anterior a fost invalidat prin înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă.

Iașul, „capitala de război", a fost capitala României la începutul Primului Război Mondial, când familia regală și guvernul au părăsit Bucureștiul, tot mai mult amenințat de o ocupație militară. Timp de doi ani, la Iași și-au desfășurat activitatea Casa Regală, Guvernul, Senatul și Parlamentul României. În acest timp, sub conducerea prim-ministrului Ion I. C. Brătianu, au fost adoptate legi reformatoare care au pus bazele formării statului național unitar român.

Chișinăul, inima Basarabiei, este locul în care, la 27 martie 1918, au avut loc ședințele Sfatului Țării, cei 86 de deputați au votat Actul Unirii, în care au fost consemnate următoarele: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!". În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.

La manifestarea de inaugurare a expoziției, care a avut loc pe 27 noiembrie, ora 15.00, au participat: Andrei Chistol, Secretar de Stat la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova; Dana Mihai, Director Programe, Institutul Naţional al Patrimoniului din Bucureşti; Alexandru Mureşanu, adjunct al ambasadorului României în Republica Moldova; Ion Negrei, istoric; Elena Postică, director adjunct la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.