#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Oameni cuvioși și harnici...” (Coloniștii germani în Basarabia)

12 octombrie – 1 decembrie 2010

Expoziția tematică Oameni cuvioși și harnicii... (Coloniștii germani în Basarabia) este organizată de Moldova-Institut Leipzig și Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, în colaborare cu Arhiva Națională a Republicii Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și susținută de Ambasada Germaniei în Republica Moldova. Comisarul expoziției este doctor habilitat în științe istorice Ute Schmidt de la Universitatea Liberă din Berlin.

Este o expoziție dedicată coloniștilor germani din Basarabia, reperele cronologice cuprinzând anii 1813 – 1940.

Expoziția este structurată în două capitole. Primul capitol este unul fotodocumentar și reflectă colonizarea sudului Basarabiei, prezentând prin imagini și documente etapele de colonizare, întemeierea primelor sate germane în Basarabia – Hoffnungstal, Friedenstal, Alexanderfeld, rolul Comitetului de tutelă pentru coloniștii din sudul Rusiei, creat la 1818, în procesul de colonizare. Compartimentele tematice ale capitolului ilustrează viața satului german în sudul Basarabiei, ocupațiile coloniștilor, inclusiv agricultura, comerțul și meșteșugul, viața spirituală și educația – religia, școala, morala, relațiile interetnice și mentalitatea.

Al doilea capitol al expoziției, însumând piese autentice - carte, documente, fotografii, obiecte personale - readuce în memoria contemporanilor unele personalități ale comunității germane din Chișinăul epocii moderne. În secolul al XIX-lea la Chișinău a existat o comunitate germană de circa 1000 de persoane care a reușit să creeze și o asociație culturală. Piesele etalate în cadrul acestui capitol redau secvențe din viața și activitatea lui Carl Schmidt, jurist de formație, primar al Chișinăului în anii 1877-1903; evidențiază contribuția lui Franz Ostermann la dezvoltarea muzeografiei basarabene, el fiind primul custode și preparator al Muzeului Zemstvei (1889 – 1905).