#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Expoziții

„Origami – arborele lumii”

9-25 noiembrie 2023

În fiecare an, pe data de 11 noiembrie este marcată Ziua Mondială Origami.

Deși originile încă nu sunt bine cunoscute, se presupune, că secolul al VI-lea ar fi punctul de plecare al artei origami, mai întâi în Japonia, apoi a fost răspândită în întreaga lume, „debarcând” pe teritoriul european undeva între secolele XVII și XVIII. Este o tehnică specific japoneză prin care se pliază hârtia, care poate lua forme diverse, de la modele de creaturi vii și obiecte neînsuflețite, până la figuri geometrice, abstracte.

În prezent, arta origami este apreciată de către persoanele de toate vârstele, reprezentând o formă de manifestare artistică, însă și o pasiune, în care creativitatea, imaginația și răbdarea joacă un rol foarte important. Mai mult decât atât, a devenit arta, care face parte din cadrul pedagogiei, fiind practicată în grădinițe și școli la orele de lucru manual.

Expoziția temporară „Origami – arborele lumii”, dedicată Zilei Mondiale Origami, prezintă o serie de piese realizate, în stil clasic și modular, de către copii și membri ai Asociației Origami Moldova, compartimentate în:

- „Momijigari” – o frumoasă tradiție japoneză, care înseamnă literal „vânătoare de frunze de arțar”. Este un obicei multisecular al poporului japonez de a admira culorile schimbătoare ale frunzelor în toamnă. Peisajul, care devine operă de artă, inspiră numeroși artiști, poeți dar și oameni simpli.

- Origami nu are limite de vârstă. Pe parcursul celor 26 de ani de activitate, Asociația Origami Moldova a întrunit în jurul său persoane de diferite vârste. În acest compartiment sunt expuse lucrări ale membrilor adulți, pentru care origami este o terapie prin artă.

- Sistemul japonez pentru dezvoltarea intelectului copilului, elaborat de neurobiologul Kikunori Shinohara, este direcția prioritară a tehnicii origami în Moldova. Piesele expuse sunt confecționate de copii îndrumați de Lilia Socolova, președinta Asociației Origami Moldova, care utilizează în procesul de instruire această metodă. Începând cu anul 1997, discipolii săi au participat la diverse expoziții republicane și internaționale, obținând diplome și aprecieri.

Vernisarea expoziției „Origami – arborele lumii” a avut loc în data de 9 noiembrie 2023, la ora 12:00. Expoziția este organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Asociația Origami Moldova și va fi accesibilă publicului larg în perioada 9 – 25 noiembrie 2023, în holul de la parter, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

„Origami – arborele lumii”

9-25 noiembrie 2023

#Exponatul Lunii