#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Prezenţe evreieşti în istoria, cultura şi memoria Republicii Moldova”

12 octombrie 2021 – 30 mai 2022

Expoziţia „Prezenţe evreieşti în istoria, cultura şi memoria Republicii Moldova" valorifică expoziţional patrimoniul istoric şi cultural evreiesc din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Expoziţia reuneşte diverse piese patrimoniale: documente, fotografii, decoraţii, opere de artă, cărţi, piese de vestimentaţie, obiecte memoriale şi alte relicve ce vin să reconstituie unele aspecte din istoria comunităţii evreieşti din Moldova şi să aducă un omagiu personalităţilor notorii care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii, ştiinţei şi a societăţii moldoveneşti în ansamblu.

Piesele reconstituie aspecte din viaţa şi creaţia unor personalităţi din diverse domenii ale culturii și științei: savanţi, compozitori, arhitecţi, interpreţi, scriitori, sculptori, actori, medici etc.

Printre evreii care s-au integrat plenar în societatea moldovenească, au creat şi au lăsat posterităţii opere nemuritoare sunt: sculptorii Lazăr Dubinovski, Claudia Cobizeva şi Lev Averbuh, arhitecţii Valentin Voiţehovschi, David Palatnic şi Valentin Mednic, compozitorii David Gherşfeld, Solomon Lobel, David Fedov şi Zlata Tkaci, pictorii Moisei Gamburg şi Ada Zevina, actriţa Ninel Kameneva, regizorii Mihail Izrailev, Eugeniu Vengre şi Olga Uliţcaia, interpreţii Maria Dailis (Braido), Lidia Babici, şi Ghita Stratilevici, scriitorii şi dramaturgii Ihil Şraibman, Liviu Deleanu şi Leonid Corneanu, savanţii Pavel Sovetov, Lazăr Polevoi şi Isaak Rafalovici, medicii Moisei Ghehtman şi Dimitrii Tumarkin şi mulţi, mulţi alţii.

Expoziţia include şi un set de mărturii documentare din fondul Muzeului de istorie a evreilor din Republica Moldova cu referinţă la pogromurile evreieşti din Chişinăul anilor 1903 şi 1906, unele dintre ele fiind preluate de la Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

Un compartiment distinct al expoziţiei readuce în spaţiul public imagini cutremurătoare despre Holocaust şi încurajează publicul să conștientizeze necesitatea cunoaşterii adevărului despre crimele fascismului. Potrivit unor estimări ale cercetătorilor fenomenului, victime ale Holocaustului au devenit aproximativ 6 milioane de evrei, inclusiv 1,5 milioane de copii. În ghetourile şi lagărele din Basarabia şi Transnistria ar fi decedat circa 270 mii de evrei.

Acest compartiment reaminteşte contemporanilor că recuperarea memoriei victimelor Holcaustului este un deziderat social care trebuie să fie luat în considerare de orice instituţie responsabilă de păstrarea memoriei istorice.

Expoziţia „Prezenţe evreieşti în istoria, cultura şi memoria Republicii Moldova" se înscrie în şirul de manifestări preconizate în Planul de acţiuni privind implementarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la acceptarea Raportului Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel.

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 12 octombrie 2021, ora 15:00, în sala 1, parter, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.