EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Revolta din Varşovia (1944) – o luptă dramatică împotriva ocupaţiei germane”

2 – 28 februarie 2019

 
Expoziţia fotodocumentară „Revolta din Varşovia (1944) - o luptă dramatică împotriva ocupaţiei germane" este organizată de Muzeul Revoltei din Varşovia în colaborare cu Institutul Polonez la Bucureşti şi Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova. Este amenajată în holul de la etajul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi poate fi vizitată în perioada 2 - 28 februarie 2019.

Mărturiile evenimentelor din Varşovia anului 1944 fac subiectul a 20 de panouri care prezintă publicului documente, fotografii şi descrieri ale eforturilor poporului polonez de a-şi obţine libertatea.

În anul 2019 se împlinesc 80 de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial - cel mai mare conflict armat din istoria omenirii, în care au fost implicate aproape toate ţările din Europa împreună cu coloniile lor, ţările din America de Nord şi de Sud, precum şi cele din Asia.

Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, odată cu invazia Germaniei asupra Poloniei. La 17 septembrie 1939, Uniunea Sovietică atacă şi ea teritoriile poloneze.

Asaltată dinspre Vest şi Est, ţara se afla sub ocupaţie. Autorităţile poloneze părăsesc ţara în noaptea de 17 spre 18 septembrie (membrii lor s-au aflat iniţial în România) şi-şi continuă acţiunile în emigraţie.

Pe 30 septembrie 1939, Guvernul Republicii Polone aflate în exil protestează oficial împotriva atacurilor de pe teritoriul ţării sale, declarând că nu va recunoaşte niciodată aceste acte de violenţă şi că nu va înceta să lupte pentru eliberarea definitivă a ţării de invadatori.

Din păcate, datorită numărului foarte mare de inamici, ultimele trupe ale Armatei Poloneze depun armele pe 5 octombrie. După înfrângerea din septembrie, în Polonia încep să fie puse bazele unei organizaţii conspirative, înfiinţată de militari.

Deşi au existat organizaţii conspirative mai mult sau mai puţin numeroase în diferite ţări din Europa aflate sub ocupaţie, doar polonezii au creat un stat subteran de proporţii fără precedent, cu structuri militare şi civile atât de dezvoltate.

Statul Polonez Subteran nu era o simplă organizaţie conspirativă, ci o continuare a statalităţii de dinainte de război. Au fost create structuri administrative care acopereau întreaga suprafaţă de dinainte de război a ţării, incluzând de exemplu un sistem judiciar şi educaţional secret. Exista o reprezentare subterană a tuturor forţelor politice din ţară, iar soldaţii din Armata Ţării conspirative făceau parte din Forţele Armate Poloneze. Armata Ţării şi dorinţa uriaşă a polonezilor de a-şi recâştiga libertatea au condus la numeroase acţiuni de eliberare îndreptate împotriva ambilor ocupanţi.

Tema principală a expoziţiei prezentate la Chişinău este Revolta din Varşovia (1944), a cărei cea de-a 75-a aniversare este sărbătorită în anul 2019.

A fost cea mai mare revoltă militară în Europa ocupată de germani. Revolta din Varşovia a început la 1 august 1944, la ora 17.00 (aşa-numita „ora W"), odată cu intervenţia armată a trupelor Armatei Ţării.

Avea drept ţintă militară Germania, iar drept ţintă politică URSS şi comuniştii polonezi aflaţi în subordinea Uniunii Sovietice.

Comandamentul Armatei Ţării intenţiona să elibereze, fără niciun ajutor, capitala Poloniei înainte ca Armata Roşie să avanseze, sperând că astfel va putea consolida poziţia internaţională a guvernului polonez în exil şi va opri procesul lui Stalin de sovietizare a Poloniei.

După izbucnirea revoltei, Armata Roşie şi-a oprit ofensiva în Varşovia, iar dictatorul sovietic a refuzat în mod constant să ofere insurgenţilor un ajutor mai consistent. Sprijinul acordat polonezilor de către Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie a fost în schimb limitat şi nu a influenţat în mod semnificativ soarta Varşoviei şi a locuitorilor săi.

În ciuda situaţiei extrem de dificile, timp de 63 de zile trupele insurgente slab armate au dus o luptă solitară cu forţele germane covârşitoare, care s-a încheiat cu capitularea la 3 octombrie 1944.

În timpul luptelor eroice din Varşovia au murit aprox. 18 mii de insurgenţi, iar 25 de mii au fost răniţi. Au murit sau au dispărut aprox. 2,3 mii de soldaţi din Prima Armată Poloneză aflată sub conducerea generalului Zygmunt Berling, înfiinţată în URSS, care a încercat să ofere ajutor capitalei în timpul revoltei.

Pierderile în rândul civililor au fost uriaşe şi s-au ridicat la aproximativ 180 de mii de morţi. Aproximativ 500 de mii de supravieţuitori, locuitori ai Varşoviei, au fost izgoniţi din oraşul care, după revoltă, a fost aproape complet distrus. Folosind dinamită şi echipament greu, trupele germane speciale au distrus timp de peste trei luni ultimele rămăşiţe din clădirile rămase. Consecinţele tragice ale Revoltei din Varşovia pot fi văzute în capitala Poloniei până astăzi.



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu