EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Expoziții

„Tricolorul – Simbol al Demnității”

aprilie - mai 2022

Expoziția foto-documentară Tricolorul - Simbol al Demnității este dedicată Zilei Drapelului de Stat, simbol major al suveranității și independenței Republicii Moldova.

Oficializarea tricolorului a fost cerută de participanții la Marea Adunare Națională din 27 august 1989, printr-o rezoluție specială Cu privire la simbolurile naționale, care, pe lângă partea constatativă ce repeta rezoluția Frontului Popular din Moldova, avea două articole:
Art.1. A considera drept drapel național de stat al RSSM tricolorul (albastru, galben, roșu), cu stema istorică a Moldovei pe fundalul galben.
Art.2. A considera necesară elaborarea unei steme noi și a unui nou imn ale republicii, conform tradiției istorice și aspirațiilor dintotdeauna ale poporului moldovenesc.  
La 19 octombrie 1989 a fost instituită Comisia Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești pentru problemele studierii simbolicii statal-naționale a RSSM. Comisia a efectuat cercetări istorice și a fundamentat pertinent legitimitatea tricolorului în noul stat moldovenesc. Raportul comisiei a fost prezentat de Alexandru Moșanu în ședința istorică a Sovietului Suprem al RSSM din 27 aprilie 1990. În această ședință a fost adoptată Legea prin care se modifica articolul 168 din Constituția RSS Moldovenești. Noua redacție a articolului stipula: Drapelul de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești - Tricolorul - reprezintă o pânză dreptunghiulară, formată din trei fâșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a RSS Moldovenești. De la această dată și până la 3 noiembrie 1990, când a fost adoptată noua Stemă de Stat, drapelul național s-a folosit fără imaginea stemei. 

La 23 aprilie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a votat declararea zilei de 27 aprilie - ziua adoptării Tricolorului în Republica Moldova în 1990 - drept Zi a Drapelului de Stat. 

La 17 septembrie 2010 a fost adoptată noua Lege privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova, care explica nuanțele cromatice și proporțiile detaliate ale drapelului, modul de arborare și manipulare, alte subiecte legate de funcționarea însemnului.  

Recunoașterea și afirmarea tricolorului național al neamului românesc în țara noastră a fost un lucru râvnit și promovat de largi mase populare, ghidate de personalități din domeniul culturii, științei și politicului, care au conștientizat iminența revenirii la Tricolor.  

Expoziția Tricolorul - Simbol al Demnității reunește peste 70 de piese muzeale, în special imagini fotografice care reflectă evenimente epocale din istoria recentă a Republicii Moldova. Este vorba de Marile Adunări Naționale din 31 august 1989 și 27 august 1991, Podurile de Flori, Prima ediție a Sărbătorii Naționale Limba noastră din 31 august 1990 care a culminat cu redeschiderea după restaurare a monumentului lui Ștefan cel Mare - epicentru spiritual al renașterii naționale. 

Imaginile fotografice au imortalizat momentul arborării Drapelului de Stat pe clădirea Parlamentului moldovean, pe vârful muntelui Everest și la Olimpiada de la Barcelona în cinstea victoriei obținute de campionul olimpic Tudor Casapu. Printre cele mai semnificative piese prezentate în cadrul expoziției sunt câteva tricoloruri confecționate artizanal și purtate de către participanții la prima Mare Adunare Națională din 31 august 1989, primele cărți și mărci poștale cu Stema și Drapelul de Stat al Republicii Moldova, timbre emise cu ocazia proclamării suveranității și independenții Republicii Moldova, a aderării țării noastre la ONU și OSCE, semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. 

Un compartiment aparte al expoziției se referă la funcționarea Legii Privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova, la modalitățile de arborare a drapelului. Compartimentul include imagini de la diverse manifestări de ordin politic, militar sau social, reuniuni la nivel înalt, imagini ale unor instituții publice la sediul cărora, potrivit legii, cu anumite ocazii se arborează permanent sau temporar Drapelul de Stat al Republicii Moldova.  

Drapelul de Stat al Republicii Moldova - Tricolorul - invocă originile românești, apartenența la cultura europeană, atașamentul față de idealurile libertății și democrației.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC