EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Expoziții

„Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

18 martie - 5 mai 2014

Expoziția „Valeriu Gagiu. Omul și Opera" face parte dintr-un un nou ciclu de manifestări cultural-științifice și expoziționale, un proiect cu genericul „Personalități ale sec. XX", inițiat de MNIM și care are drept scop valorificarea și promovarea creației unor personalități notorii ale culturii și științei naționale.

Expoziția comemorativă “Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

Expoziția reunește peste 150 de imagini fotografice, documente, distincții de stat, trofee pe care le-a primit V. Gagiu la diferite concursuri și festivaluri internaționale, obiecte personale, afișe cinematografice ș.a. relicve ce reflectă viața și opera renumitului scenarist și regizor.

Diferite compartimente ale expoziției ne amintesc de anii de studii, activitatea profesională, activitatea obștească și viața privată a lui V. Gagiu.

Imaginile fotografice reprezintă secvențe fascinante din cele mai valoroase proiecții cinematografice realizate de regretatul scenarist și regizor cum ar fi: Omul merge după soare, Când pleacă cocorii, Gustul pâinii, Zece ierni pe-o vară, Corbii prada n-o împart, Unde ești, dragoste, Deținutul misterios, Ultimul haiduc ș.a. Totodată, ele ne oferă un bun prilej de a ne reîntâlni imaginar cu mari actori care s-au produs în filmele lui Valeriu Gagiu: Grigore Grigoriu, Dumitru Fusu, Valeriu Cupcea, Vasile Zubcu, Marica Bălan, Gheorghe Grâu, Natalia Saico, Larisa Lujina, Anatol Papanov, Valeriu Gataev, Nicolae Gubenco, Larisa Guzeeva ș.a.

Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera”
Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

Printre multiplele și valoroasele piese etalate în cadrul expoziției sunt câteva piese cu o semnificație sentimentală deosebită.

Este vorba de o imagine a lui V. Gagiu lângă bustul lui Nicolae Iorga, locul unde cândva s-a aflat Sanatoriul - Maternitate al doctorului Rudolf Kurtz, unde la 1 mai 1938, a văzut lumina zilei viitorul scenarist și regizor.

Este vorba de un calendar cu o secvență din filmul „Omul merge după soare" cu care V. Gagiu a debutat în 1961 la Studioul „Moldova-film" în calitate de scenarist.

Un obiect memorial deosebit este și mașina de dactilografiat „Colibri", mașina la care V. Gagiu și-a scris primele scenarii și care i-a fost confiscată în anul 1971 de către KGB în timpul percheziției efectuate la domiciliu.

Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera” Expoziția comemorativă „Valeriu Gagiu. Omul și Opera”

Expoziția „Valeriu Gagiu. Omul și Opera" a fost organizată de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC