EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Expoziții

„Victor Rotaru: Reflecții în Culori”

21 septembrie – 31 octombrie 2023

În data de 21 septembrie, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei va avea loc vernisarea unei expoziții unice, intitulată „Victor Rotaru: Reflecții în Culori" care cuprinde un număr impunător de picturi ale artistului plastic, colectate și păstrate de către familia Cliucinicov, majoritatea dintre care vor fi expuse publicului larg în premieră.

Victor Rotaru (1949-2020) este un nume proeminent în lumea artei moldovenești. Încă de la o vârstă fragedă, s-a manifestat ca o fire artistică, descoperindu-și talentul deosebit la desen. Cu toate că aveau în față un viitor artist promițător, vremurile în care a crescut erau marcate de cerințele strict ideologice ale realismului socialist, imperativ în perioada sovietică.

Cu toate acestea, Victor Rotaru a ales o cale mai puțin convențională. În loc să se alăture mișcării de realism socialist, a preferat să își păstreze integritatea artistică și să-și câștige existența în alt fel. A lucrat ca pictor-scenograf asistent la Studioul „Moldova-film" și ulterior la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu". A fost, de asemenea, profesor de pictură și desen la școli de artă plastică pentru copii în satele din jurul Chișinăului. A fost o decizie curajoasă de a renunța la cariera de artist, pur și simplu pentru a rămâne fidel propriei sale viziuni artistice și de a nu se supune presiunilor ideologice ale epocii.

În timpul carierei sale, Victor Rotaru și-a dezvăluit influențele artistice, inspirate de artiști precum Matisse, Modigliani, Picasso și Dali, din impresionism și postimpresionism. Astăzi, lucrările lui Victor Rotaru păstrează amprenta vremurilor dificile în care a trăit, dar fiecare din ele transmite un mesaj profund filosofic, reflectând esența artistică a sa. Compozițiile sale sunt unice prin energia și dinamica lor, precum și prin îmbinările de culori. Ele oglindesc trăirile și personalitatea unui artist care a spus: „Singurătatea este un fel al meu de a fi. Sunt o fire sentimentală. Sentimentele, când pline de lumină, când abisale, mă călăuzesc toată viața."

Victor Rotaru a ținut mult la familie, avea relații deosebite cu părinții și surorile sale. Era o persoană deschisă, îi plăceau oaspeții și conversațiile de suflet. Au fost colegi și prieteni apropiați cu Tudor Braga, Andrei Sârbu, Petru Jereghe și Mihai Țăruș.

În activitatea de creație s-a manifestat în portret, natură moartă, pictură de gen, dar și în scenografie. Fiind nevoit să creeze și să se confirme în condițiile restrictive ale regimului sovietic, a fost un artist cu o soartă grea, deoarece nu a dorit să promoveze realismul socialist în artă. În această situație era practic imposibil să supraviețuiești ca pictor și din acest motiv s-a retras. Regreta că a pierdut mult timp...

„Când am conștientizat că niciodată nu voi putea urca la înălțimea lui Mihai Grecu, am renunțat!"

Victor Rotaru este un artist remarcabil, ale cărui alegeri personale și artistice l-au definit într-un mod unic. A rămas fidel propriei sale viziuni artistice și a refuzat să se supună presiunilor ideologice ale epocii, demonstrând curajul său de a-și urma propria cale în lumea artei.

Expoziția de pictură „Victor Rotaru: Reflecții în Culori" va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie - 21 octombrie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC