#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Expoziții

World Press Photo 2022

9 – 30 noiembrie 2022

Chişinăul va găzdui pentru a șasea oară consecutiv Expoziţia Internaţională World Press Photo, ediţia 2022 - o competiție care recunoaște fotojurnalismul de calitate și premiază imagini și povești din întreaga lume. Evenimentul este organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Oficiului Regatului Ţărilor de Jos la Chișinău.

Expoziţia cuprinde cele mai bune fotografii realizate în lume pe parcursul anului 2021 și va fi lansată pe 9 noiembrie, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Câștigătorii concursului World Press Photo 2022 prezintă istorii ce cuprind un spectru larg de probleme - de la efectele incontestabile ale crizei climatice sau mișcările pentru drepturile civile și dreptul privind accesul la educație, până la păstrarea practicilor și identității indigene.

Majoritatea istoriilor câștigătoare ale concursului World Press Photo 2022 sunt prezentate de fotografi care sunt aproape de aceste istorii. 19 din cele 24 de proiecte premiate aparțin fotografilor originari din țările sau comunitățile de unde au fost fotografiate istoriile lor, devenite câștigătoare. Anul acesta, din 64.823 de lucrări expediate la concurs de 4.066 fotografi din 130 de țări din întreaga lume au fost selectați 24 de câștigători regionali și 4 câștigători globali din 23 de țări: Argentina, Australia, Bangladesh, Brazilia, Canada, Columbia, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Grecia, India, Indonezia, Japonia, Madagascar, Mexic, Nigeria, Olanda, Norvegia, Palestina, Rusia, Sudan și Tailanda.

Cei patru câștigători globali sunt:

● Premiul „Fotografia anului": „Kamloops Residential School" de Amber Bracken, Canada, pentru The New York Times;
● Premiul „Fotoreportajul anului": Saving Forests with Fire de Matthew Abbott, Australia, pentru National Geographic/ Panos Pictures;
● Premiul pentru proiecte pe termen lung: Amazonian Dystopia de Lalo de Almeida, Brazil, pentru Folha de São Paulo/ Panos Pictures;
● Premiul pentru proiect multimedia: Blood is a Seed de Isadora Romero, Ecuador.

În premieră, „Fotografia anului" nu surprinde oameni. Imaginea, realizată de Amber Bracken, comemorează copiii care au murit în şcoala rezidenţială indiană Kamloops din Columbia Britanică, o instituţie creată pentru a asimila forţat copiii indigeni şi unde au fost descoperite 215 morminte nemarcate. Școlile rezidențiale au început să funcționeze în secolul al XIX-lea, ca parte a unei politici de asimilare a indigenilor în cultura occidentală și predominant creștină. O Comisie a Adevărului și Reconcilierii a ajuns la concluzia că cel puțin 4.100 de elevi au murit în cadrul acestor școli. Kamloops a devenit cea mai mare instituție de învățământ din acest sistem.

Publicul larg este invitat să descopere istoriile din spatele fotografiilor câștigătoare la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în perioada 10-30 noiembrie 2022.

Informaţii utile despre eveniment:

● Lansarea expoziţiei: 9 noiembrie, ora 15:00, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în baza invitaţiilor;
● Orar zilnic pentru publicul larg: 10:00 - 17:00. Vineri - închis;
● Biletele pot fi achiziţionate în incinta muzeului;
● Preţ bilet: 10 lei/adulţi; 5 lei/studenţi.

Expoziţia anuală internaţională World Press Photo este itinerantă în întreaga lume. Aceasta este montată în aproape 100 de spaţii din circa 45 de ţări şi este vizitată de peste 4 milioane de persoane la fiecare ediţie. Prima ediţie a World Press Photo a avut loc în anul 1955, când un grup de fotografi olandezi a organizat un concurs pentru a-şi expune lucrările în faţa unei audienţe internaţionale. Pe parcursul anilor, aceasta a devenit una dintre cele mai prestigioase competiţii de fotografie şi jurnalism vizual din lume.

La Chişinău, expoziţia a fost organizată pentru prima dată în anul 2017.

Expoziția World Press Photo este organizată la Chișinău de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chișinău.

#Exponatul Lunii

Cazanul scitic din bronz de la Răscăieții Noi

World Press Photo 2022

9 – 30 noiembrie 2022

#Exponatul Lunii