#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Aprilie 2020

Cupă de argint

Deschidem astăzi o nouă etapă în prezentarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei prin #exponatul lunii. Piese care nu sunt cunoscute publicului larg, dar sunt atât de valoroase încât merită un loc special, vor putea fi admirate în incinta muzeului, imediat ce ne vom deschide uşile. Până atunci, vă invităm să le admiraţi aici.

Seria #exponatul lunii începe cu o minunată cupă de argint de tip Bol cu coaste, ornamentată cu trei brâie, realizate prin batere. Primul, în formă de palmete, al doilea - cu figuri geometrice, iar al treilea - în formă de coaste. Fundul este concav.

Bolul este considerat un vas pentru băut. Astfel de piese au fost lucrate din diferite materii prime: ceramică, sticlă, metale neferoase, dar şi din metale nobile (aur şi argint). Produse în Imperiul Ahemenid (Persan), astfel de cupe erau folosite pe larg într-un un spaţiu geografic întins, din Grecia până în Tibet şi Asia Centrală. Vasele din metale nobile, în special cele de argint, care erau mai numeroase, au fost folosite de aristocraţii locali şi ca piesă uzuală (în timpul ospeţelor festive), dar şi ca simboluri ale bogăţiei acestora. Bolurile puteau fi depozitate în vistieria regală, puteau fi oferite cadou diverselor persoane pe care liderii sperau să-i influenţeze.

Acest tip de phiale era copiat şi de către meşterii giuvaieri din mediul local tracic, fapt demonstrat de prezenţa bolurilor asemănătoare în diverse tezaure, ce au aparţinut regilor traco-geţi. Forma acestui bol demonstrează o iscusinţă deosebită, iar maniera de producţie denotă, fără îndoială, o influenţă orientală.

Dimensiuni: diametru - 12,3 cm, înălţime - 5,5 cm, greutate - 211 g, titlu - 950%.

Vasul poate fi datat cu mijlocul sec. VI - mijlocul sec. IV a. Chr.