#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Aprilie 2022

Hristos – Vița de vie (icoană)

Basarabia, anii '20-'30 ai secolului XX, zugrav Ioan Protcenco.
Lemn, tempera, 60x95 cm
Provine din biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Ghidighici.

În compoziţie, Iisus Hristos, în postură aproape frontală, reprezentat pe masa altarului, are ambele picioare în vasul în care se scurge sângele Lui. Îngerii din registrul inferior îngenunchează pe norii albi. Pe filacterele îngerilor din registrul superior este scris: „Luaţi şi mâncaţi din trupul meu", „Luaţi şi beţi din sângele meu". Nimbul Mântuitorului este redat în formă de disc aurit, conturat cu linie de culoare brună, pe crucea Lui fiind înscris acrostihul biblic I.N.R.I. - Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum „Iisus din Nazaret Regele Iudeilor" (Ioan 19, 19). Chenarul icoanei reprezintă o ramă simplă de nuanţă aurie, cu linie lată brună pe margini.

Mai multe compoziţii iconografice din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei au ca subiect Sfânta Euharistie, el fiind evocat și în icoanele Hristos - Viţa de vie. Aceste compoziţii, consacrate unei teme ce ţine de taina mântuirii, se caracterizează prin reprezentări de o profundă încărcătură simbolistică - Masa Altarului, Crucea şi Sfântul Potir. Conţinutul imaginii Hristos - Viţa de vie trece peste contextul istoric al evenimentelor mântuirii, sugerând ideea unui concept transcedental al tainelor ce au loc în Sfântul Altar în timpul Liturghiei. În aceste compoziţii, Iisus Hristos înviat stă pe masa Altarului în faţa Crucii, din coasta lui crescând o viţă de vie cu strugurii storşi de Mântuitor direct în Sfântul Potir. Conţinutul teologic al scenei constă în prezenţa reală a Mântuitorului în Euharistie, prin vinul din Sfântul Potir, care prefigurează sângele Domnului, şi prin trupul Lui, care stă chiar pe masa Sfântului Altar. Crucea, care reprezintă patima, moartea şi învierea Domnului, în aceste scene accentuează caracterul de jertfă nesângeroasă a Sfintei Liturghii, prin care se actualizează continuu jertfa lui Hristos. Sfântul Potir, păstrătorul unei taine, este un recipient mistic ce simbolizează Cupa cu vin folosită de Mântuitor la Cina de Taină, în cadrul căreia s-a instituit Sfânta Euharistie, dar şi caliciul în care Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan a adunat sângele ce curgea din rănile Mântuitorului Care pătimea pe Cruce (Ioan 19, 34). Este, totodată, şi vasul utilizat în cadrul Sfintei Liturghii, în care se toarnă vinul şi puţină apă, ele simbolizând sângele Domnului.

Printre primii care a evocat acest subiect în creația sa a fost celebrul Angelos Akotantos (†1450), pictor grec de origine nobilă din oraşul Candia. Angelos Akotantos este considerat primul dintre zugravi care şi-a pus semnătura pe icoane, subscriind Χειρ Αγγέλου (în greacă - „Mâna Îngerului"). Este apreciat ca cel mai mare pictor grec din prima jumătate a secolului al XV-lea, opera lui, de o înaltă calitate artistică, inspirând pictori de renume - Andreas Ritzos, Andrew Pavia şi Nicholas Tzafouris. Imaginile lui mobile cu subiectul Christos - Viţa de vie puteau fi văzute în prima jumătate a secolului al XV-lea în mai multe lăcaşuri sfinte de pe insula Creta, printre care: în mănăstirea Hodighitria din Kenourgio, în mănăstirile din Varsamonero (Voriza) şi Malles (Hierapetra). Pe ele era reprezentat Mântuitorul în viţă de vie, încadrat, la nivelul nimbului, de Sf. Apostoli Petru şi Pavel, iar pe marginea icoanei, pe linie verticală, - de ceilalţi zece apostoli, modelul iconografic fiind inspirat din textul Evangheliei „Eu sunt viţa, voi mlădiţele" (Ioan 15, 5).