Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.
Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.
Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.
În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.
Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.
Casa memorială „Alexei Şciusev" reprezintă un obiect de patrimoniu situat în partea istorică a or. Chișinău. Aici s-a născut, la 8 octombrie 1873, și a copilărit viitorul arhitect, istoric și teoretician al artei, academicianul Alexei Şciusev.
Părinții arhitectului - Victor și Maria Şciusev - au construit imobilul în anii '50 ai sec. XIX, oferindu-le celor cinci copii un fericit cămin familial și o educație aleasă. Alexei Şciusev a locuit în această casă până în anul 1897. Imobilul a rămas în patrimoniul familiei până în anul 1928, fiind moștenit de la părinți de Serghei Şciusev, fratele mai mare al arhitectului.
La 18 septembrie 1947 în acest edificiu a fost inaugurat primul muzeu de arhitectură din republică, care ulterior este reorganizat în Casa-muzeu „Alexei Şciusev". Expoziția dedicată vieții, activității și operei ilustrului arhitect a fost vernisată la 15 octombrie 1973, fiind concentrată în două odăi ale imobilului.
Începând cu 1990 (prin ordinul Ministerului Culturii nr. 411 din 28 decembrie 1989), casa memorială devine filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Din noiembrie 2013 până în mai 2014, Casa memorială „Alexei Şciusev" a trecut prin lucrări de reabilitare generală, exterioară și interioară.
În anul 2014, expoziția permanentă a fost reorganizată conceptual și extinsă din punct de vedere cronologic și tematic. Expoziția memorială este structurată în patru compartimente: „Salonul familiei Şciusev", „Sufrageria" „Camera copiilor" și „Biroul arhitectului Alexei Şciusev". Ea păstrează ambianța de epocă, reconstituie atmosfera de familie în care a crescut și a creat arhitectul Alexei Şciusev, personalitate marcantă a culturii naționale și universale.
Program de vizitare
Marţi - Vineri, Duminică: 09.00-16.00
Luni și sâmbătă închis
De sărbătorile legale - 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, Paștele Blajinilor, 1 și 9 mai, 27 și 31 august, 25 decembrie - muzeul este închis pentru public.
Taxe de intrare
adulți - 50 lei pensionari, studenți - 20 lei elevi - 10 lei
Acces gratuit:
Copii preșcolari (până la vârsta de 7 ani), copii din instituții rezidențiale, copii cu dizabilități (până la vârsta de 18 ani) și însoțitorul acestora, militari în termen, delegații oficiale și delegații cu caracter cultural (în limita programului de funcționare a muzeului), angajați ai rețelei muzeale naționale, Ministerului Culturii și instituțiilor naționale din domeniul patrimoniului cultural, posesorii cardurilor ICOM și ICOMOS, veteranii de război (în temeiul Legii nr. 317/2024), pentru participanții la lichidarea urmărilor avariei de la C.A.E. Cernobîl.
Intrarea liberă pentru toți vizitatorii: în ultima zi de joi a lunii.
Taxe de ghidaj:
Pentru un grup de la 5 până la 30 de persoane:
adulți - 150 lei studenți, elevi, pensionari - 100 lei
Ghidaj gratuit:
Pentru copii din instituții rezidențiale și militari în termen.
Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
