#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Colocviul național „Muzeul secolului XXI: între tradiționalism și modernitate”

10 martie 2023

În ziua de 10 martie 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc colocviul „Muzeul secolului XXI între tradiționalism și modernitate", o temă generoasă, vastă, complexă. În cadrul lucrărilor colocviului au fost prezenți directori de instituții muzeale naționale, muzeografi și cercetători din Republica Moldova și România. Au onorat colocviul cu prezența lor dr. profesor universitar Ioan Opriș din București, dr. Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român din București, dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipiului Iași „Regina Maria". Participanții la manifestare au fost salutați de personalități științifice locale și din afara țării.

Colocviu a oferit un cadru prielnic pentru dezbateri privind managementul muzeal. Participanții la manifestare au abordat în exclusivitate probleme ale managementului care este unul din factorii ce determină prosperitatea unei instituții muzeale. A fost ales subiectul respectiv, pentru că practicile reușite de management au un impact pozitiv și asigură eficiența activității muzeului și că managementul modern este necesar să fie aplicat și în instituțiile din Republica Moldova. Au fost audiate câteva comunicări de larg interes, cu evidente trimiteri la actualitatea imediată, care au provocat discuții aprinse. Discuțiile s-au axat pe câteva probleme importante: necesitatea autonomiei muzeelor în stabilirea prețului la intrare în muzeu, astfel încât costurile să reflecte cheltuielile asociate organizării expozițiilor și a taxelor serviciilor oferite de muzeu; dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale administrației muzeelor; elaborarea Strategiei de marketing a muzeelor; necesitatea dezvoltării unui Program educațional în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Participanții la manifestare au readus în discuție propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor, aprobată în 2012 și anulată în 2013, considerând că dacă această propunere ar fi fost implementată, muzeele din Republica Moldova ar fi fost astăzi la un alt nivel de dezvoltare și mai aproape de muzeele moderne ale Europei. În cadrul discuțiilor a fost creionat portretul unui manager de succes. S-a stabilit că în muzeele contemporane este nevoie de un management modern pentru a aplica strategii de marketing, pentru a îmbunătăți performanțele muzeului iar aplicarea antreprenoriatului ca una din noile tendințe ale managementului muzeal ar putea diversifica sursele de finanțare, ar conduce la crearea de programe educaționale inovative, adaptate diferitor categorii de public.

Lucrările colocviului s-au încheiat cu prezentarea a două monografii: Elena Ploșnița, Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil, Chișinău, editura Bons Offices, 2021 și Elena Ploșnița, Muzeu. Tradiționalism și modernitate, Chișinău, editura Bons Offices, 2022.