#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Colocviul național „Muzeul secolului XXI: între tradiționalism și modernitate”

10 martie 2023

În ziua de 10 martie 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc colocviul „Muzeul secolului XXI între tradiționalism și modernitate", o temă generoasă, vastă, complexă. În cadrul lucrărilor colocviului au fost prezenți directori de instituții muzeale naționale, muzeografi și cercetători din Republica Moldova și România. Au onorat colocviul cu prezența lor dr. profesor universitar Ioan Opriș din București, dr. Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român din București, dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipiului Iași „Regina Maria". Participanții la manifestare au fost salutați de personalități științifice locale și din afara țării.

Colocviu a oferit un cadru prielnic pentru dezbateri privind managementul muzeal. Participanții la manifestare au abordat în exclusivitate probleme ale managementului care este unul din factorii ce determină prosperitatea unei instituții muzeale. A fost ales subiectul respectiv, pentru că practicile reușite de management au un impact pozitiv și asigură eficiența activității muzeului și că managementul modern este necesar să fie aplicat și în instituțiile din Republica Moldova. Au fost audiate câteva comunicări de larg interes, cu evidente trimiteri la actualitatea imediată, care au provocat discuții aprinse. Discuțiile s-au axat pe câteva probleme importante: necesitatea autonomiei muzeelor în stabilirea prețului la intrare în muzeu, astfel încât costurile să reflecte cheltuielile asociate organizării expozițiilor și a taxelor serviciilor oferite de muzeu; dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale administrației muzeelor; elaborarea Strategiei de marketing a muzeelor; necesitatea dezvoltării unui Program educațional în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Participanții la manifestare au readus în discuție propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor, aprobată în 2012 și anulată în 2013, considerând că dacă această propunere ar fi fost implementată, muzeele din Republica Moldova ar fi fost astăzi la un alt nivel de dezvoltare și mai aproape de muzeele moderne ale Europei. În cadrul discuțiilor a fost creionat portretul unui manager de succes. S-a stabilit că în muzeele contemporane este nevoie de un management modern pentru a aplica strategii de marketing, pentru a îmbunătăți performanțele muzeului iar aplicarea antreprenoriatului ca una din noile tendințe ale managementului muzeal ar putea diversifica sursele de finanțare, ar conduce la crearea de programe educaționale inovative, adaptate diferitor categorii de public.

Lucrările colocviului s-au încheiat cu prezentarea a două monografii: Elena Ploșnița, Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil, Chișinău, editura Bons Offices, 2021 și Elena Ploșnița, Muzeu. Tradiționalism și modernitate, Chișinău, editura Bons Offices, 2022.