#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Colocviul național „Muzeul secolului XXI: între tradiționalism și modernitate”

10 martie 2023

În ziua de 10 martie 2023, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc colocviul „Muzeul secolului XXI între tradiționalism și modernitate", o temă generoasă, vastă, complexă. În cadrul lucrărilor colocviului au fost prezenți directori de instituții muzeale naționale, muzeografi și cercetători din Republica Moldova și România. Au onorat colocviul cu prezența lor dr. profesor universitar Ioan Opriș din București, dr. Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român din București, dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipiului Iași „Regina Maria". Participanții la manifestare au fost salutați de personalități științifice locale și din afara țării.

Colocviu a oferit un cadru prielnic pentru dezbateri privind managementul muzeal. Participanții la manifestare au abordat în exclusivitate probleme ale managementului care este unul din factorii ce determină prosperitatea unei instituții muzeale. A fost ales subiectul respectiv, pentru că practicile reușite de management au un impact pozitiv și asigură eficiența activității muzeului și că managementul modern este necesar să fie aplicat și în instituțiile din Republica Moldova. Au fost audiate câteva comunicări de larg interes, cu evidente trimiteri la actualitatea imediată, care au provocat discuții aprinse. Discuțiile s-au axat pe câteva probleme importante: necesitatea autonomiei muzeelor în stabilirea prețului la intrare în muzeu, astfel încât costurile să reflecte cheltuielile asociate organizării expozițiilor și a taxelor serviciilor oferite de muzeu; dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale administrației muzeelor; elaborarea Strategiei de marketing a muzeelor; necesitatea dezvoltării unui Program educațional în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării. Participanții la manifestare au readus în discuție propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor, aprobată în 2012 și anulată în 2013, considerând că dacă această propunere ar fi fost implementată, muzeele din Republica Moldova ar fi fost astăzi la un alt nivel de dezvoltare și mai aproape de muzeele moderne ale Europei. În cadrul discuțiilor a fost creionat portretul unui manager de succes. S-a stabilit că în muzeele contemporane este nevoie de un management modern pentru a aplica strategii de marketing, pentru a îmbunătăți performanțele muzeului iar aplicarea antreprenoriatului ca una din noile tendințe ale managementului muzeal ar putea diversifica sursele de finanțare, ar conduce la crearea de programe educaționale inovative, adaptate diferitor categorii de public.

Lucrările colocviului s-au încheiat cu prezentarea a două monografii: Elena Ploșnița, Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil, Chișinău, editura Bons Offices, 2021 și Elena Ploșnița, Muzeu. Tradiționalism și modernitate, Chișinău, editura Bons Offices, 2022.