EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany. 

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică „ŞCOALA BASARABEANĂ”

14 februarie 2013

Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a organizat la 14 februarie 2013, Conferința științifică "ŞCOALA BASARABEANĂ". Manifestarea se înscrie în seria de acțiuni comemorative prilejuite de aniversarea celor 200 de ani de la deschiderea Seminarului Teologic din Chișinău (31 ianuarie 1813), prima instituție de studii teologice din spațiul dintre Prut și Nistru. Programul manifestării s-a realizat din perspectiva unui concept mult mai larg, care a cuprins întregul sistem de învățământ din Basarabia în perioada țaristă, atât bisericesc, cât și laic. Conferința a avut drept obiectiv reactualizarea programului cultural al Şcolii Basarabene enunțat de Alexandru Hâjdău în calitate de efor al școlilor din ținutul Hotin (la 25 iulie 1837), în renumitul discurs „Pomenire de vechea slavă a Moldovei" în care exprima ca nimeni altul mesajul unei înalte conștiințe de sine a românilor basarabeni „prin descoperirea secretului de a învăța de la stăpânii vremelnici ai pământului lor, dar nu și ai spiritului/ sufletului lor". Pentru că hotarele politice vremelnice ale epocii țariste n-au putut fi transformate niciodată în bariere spirituale dintre românii basarabeni aflați sub stăpânirea țaristă (1812-1918) și restul lumii românești.

Programul manifestării s-a realizat cu participarea istoricilor din mediile academice, a muzeografilor, a cadrelor didactice de la facultățile de profil din cadrul Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova. Au fost susținute rapoarte și comunicări care au luat în dezbatere un spectru larg, variat de probleme ce țin de istoria școlii basarabene în secolul al XIX-lea „sub ruși": Înființarea Seminarului Teologic din Chișinău (pr. prof. dr. Eugen Onicov); Perioadele de activitate ale Seminarului Teologic. 1813-1913 (pr. dr. Veaceslav Ciorba); Seminarul Teologic „Sfinții Trei Ierarhi" (prot. pr. Victor Ceresău); Personalități care au activat în cadrul Seminarului Teologic din Chișinău (Onică Roman, Valentin Ceban, Tudor Gavriliță); Grigore Constantinescu, profesor de limba română la Seminarul Teologic din Chișinău (dr. Dinu Poștarencu); Din istoricul bibliotecii Seminarului Teologic din Chișinău (1813-1913), conf. dr. Maria Danilov; Învățământul din școlile mănăstirești din Basarabia de la sf. sec. al XIX-lea - înc. sec. al XX-lea (dr. Silvia Scutaru); Contribuții la învățământul laic din Basarabia (sfârșitul anilor '50 ai secolului al XIX-lea), drd. Alexandru Argint; Învățământul în Basarabia între anii 1856-1878 (Maria Tetiuhina); Evoluția sistemului școlar în colonia bulgară Taraclia, județul Akkerman (1839-1918), drd. Ivan Duminică (Universitatea "Sf.Chiril și Metodiu", Veliko-Târnovo, Bulgaria) etc.

Participanții în cadrul Conferinței științifice ŞCOALA BASARABEANĂ (către 200 de ani de la înființarea Seminarului Teologic din Chișinău) au fost invitați - de către directorul general al MNAIM, dr. hab Eugen Sava - să prezinte materialele rapoartelor susținute pentru publicare în revista Tyragetia, vol. XXII, 2013.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC