#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Cercetare Rapoarte Ştiinţifice

Din programul de activitate al muzeului în anul 2019 (Componenta Ştiinţă)

În anul 2019 cercetătorii ştiinţifici ai muzeului vor continua cercetarea temelor individuale în cadrul proiectului instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.

Conform ordinului nr.1857 din 17.12.2018 al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, a fost prelungit pentru anul 2019 (aprobată finanţarea pentru anul 2019) proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.

În anul 2019, cercetătorii muzeului vor continua cercetarea şi sistematizarea colecţiilor muzeale de patrimoniu: colecţia de documente şi fotografii, colecţia de afişe postbelice, colecţia de carte poştală, colecţiile arheologice (Paleolitic – Evul mediu timpuriu), colecţiile de numismatică, colecţiile biografice ale unor personalităţi marcante(nobilimea basarabeană) şi încadrarea lor în circuitul ştiinţific şi public prin organizarea manifestărilor ştiinţifice şi a expoziţiilor temporare.

Cercetătorii ştiinţifici vor participa cu comunicări, rapoarte, teze la simpozioane, conferinţe, seminare organizate în republică şi peste hotare. Vor fi organizate trei manifestări ştiinţifice:

Simpozionul de Heraldică, ediţia a XIII-a;

Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie. Arheologie. Muzeologie, ediţia a XXIX-a;

Simpozionul Internaţional de Numismatică, ediţia a XIX-a, octombrie 2019;

Vor fi structurate şi editate două numere ale revistei Tyragetia, nr.1 Arheologie. Istorie Antică; nr.2 Istorie. Muzeologie, 2018. Vor fi publicate monografiile:

E. Sava, I. Manzura, S. Agulnikov, Tumuli din stepa Bugeacului Cercetări arheologice în anii 1984-1987.

S. Ţerna, M. Vasilache-Curoşu, Figurine antropomorfe din etapa Cucuteni A din interfluviul pruto-nistrean (în baza colecţiilor Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei).

Toate manifestările ştiinţifice şi culturale vor fi însoţite de material promoţional.

Rezultatele cercetării vor fi valorificate prin forme de expunere muzeală, în primul rând prin organizarea unor expoziţii temporare, consacrate unor evenimente importante din istoria republicii, prin crearea unor noi expoziţii de colecţii. Cercetătorii vor elabora concepţia ştiinţifică şi structura tematică pentru următoarele expoziţii temporare:

ArheOS. Când antropologii şi arheologii fac oasele să vorbească

Afişul muzical în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Situl arheologic Costeşti. 65 de ani de cercetări arheologice.

Figuri antropomorfe cucuteniene.

În scopul dezvoltării patrimoniului muzeal vor fi colectate, achiziţionate piese reprezentative, materiale şi documente interesante pentru documentare dar şi din perspectiva valorificării expoziţionale. Va continua procesul de evidenţă a patrimoniului muzeal prin automatizare şi computerizare. Vor fi întocmite fişe de evidenţă analitică la bunurile culturale din patrimoniul muzeului şi la piesele care vor intra în fondurile muzeului ca rezultat al cercetării de teren, achiziţiilor şi donaţiilor. Va continua procesul de clasare a bunurilor culturale mobile.

La toate evenimentele majore, organizate de cercetătorii muzeului vor fi întocmite comunicate de presă care vor fi distribuite diverselor canale de informare.

Informaţia despre manifestările ştiinţifice desfăşurate şi despre expoziţiile organizate va fi promovată în presă şi la Radio şi TV.

Cercetătorii muzeului constant vor actualiza cu informaţie textuală site-ul web muzeului atât pentru publicul larg, cât şi pentru specialiştii interesaţi.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

Din programul de activitate al muzeului în anul 2019 (Componenta Ştiinţă)

#Exponatul Lunii