#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

Tur Virtual

Cercetare Rapoarte Ştiinţifice

Din programul de activitate al muzeului în anul 2019 (Componenta Ştiinţă)

În anul 2019 cercetătorii ştiinţifici ai muzeului vor continua cercetarea temelor individuale în cadrul proiectului instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.

Conform ordinului nr.1857 din 17.12.2018 al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, a fost prelungit pentru anul 2019 (aprobată finanţarea pentru anul 2019) proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.

În anul 2019, cercetătorii muzeului vor continua cercetarea şi sistematizarea colecţiilor muzeale de patrimoniu: colecţia de documente şi fotografii, colecţia de afişe postbelice, colecţia de carte poştală, colecţiile arheologice (Paleolitic – Evul mediu timpuriu), colecţiile de numismatică, colecţiile biografice ale unor personalităţi marcante(nobilimea basarabeană) şi încadrarea lor în circuitul ştiinţific şi public prin organizarea manifestărilor ştiinţifice şi a expoziţiilor temporare.

Cercetătorii ştiinţifici vor participa cu comunicări, rapoarte, teze la simpozioane, conferinţe, seminare organizate în republică şi peste hotare. Vor fi organizate trei manifestări ştiinţifice:

Simpozionul de Heraldică, ediţia a XIII-a;

Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie. Arheologie. Muzeologie, ediţia a XXIX-a;

Simpozionul Internaţional de Numismatică, ediţia a XIX-a, octombrie 2019;

Vor fi structurate şi editate două numere ale revistei Tyragetia, nr.1 Arheologie. Istorie Antică; nr.2 Istorie. Muzeologie, 2018. Vor fi publicate monografiile:

E. Sava, I. Manzura, S. Agulnikov, Tumuli din stepa Bugeacului Cercetări arheologice în anii 1984-1987.

S. Ţerna, M. Vasilache-Curoşu, Figurine antropomorfe din etapa Cucuteni A din interfluviul pruto-nistrean (în baza colecţiilor Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei).

Toate manifestările ştiinţifice şi culturale vor fi însoţite de material promoţional.

Rezultatele cercetării vor fi valorificate prin forme de expunere muzeală, în primul rând prin organizarea unor expoziţii temporare, consacrate unor evenimente importante din istoria republicii, prin crearea unor noi expoziţii de colecţii. Cercetătorii vor elabora concepţia ştiinţifică şi structura tematică pentru următoarele expoziţii temporare:

ArheOS. Când antropologii şi arheologii fac oasele să vorbească

Afişul muzical în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Situl arheologic Costeşti. 65 de ani de cercetări arheologice.

Figuri antropomorfe cucuteniene.

În scopul dezvoltării patrimoniului muzeal vor fi colectate, achiziţionate piese reprezentative, materiale şi documente interesante pentru documentare dar şi din perspectiva valorificării expoziţionale. Va continua procesul de evidenţă a patrimoniului muzeal prin automatizare şi computerizare. Vor fi întocmite fişe de evidenţă analitică la bunurile culturale din patrimoniul muzeului şi la piesele care vor intra în fondurile muzeului ca rezultat al cercetării de teren, achiziţiilor şi donaţiilor. Va continua procesul de clasare a bunurilor culturale mobile.

La toate evenimentele majore, organizate de cercetătorii muzeului vor fi întocmite comunicate de presă care vor fi distribuite diverselor canale de informare.

Informaţia despre manifestările ştiinţifice desfăşurate şi despre expoziţiile organizate va fi promovată în presă şi la Radio şi TV.

Cercetătorii muzeului constant vor actualiza cu informaţie textuală site-ul web muzeului atât pentru publicul larg, cât şi pentru specialiştii interesaţi.

#Exponatul Lunii

Icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață”

Din programul de activitate al muzeului în anul 2019 (Componenta Ştiinţă)

#Exponatul Lunii