#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Cercetare Rapoarte Ştiinţifice

Din programul de activitate al muzeului în anul 2019 (Componenta Ştiinţă)

În anul 2019 cercetătorii ştiinţifici ai muzeului vor continua cercetarea temelor individuale în cadrul proiectului instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.

Conform ordinului nr.1857 din 17.12.2018 al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, a fost prelungit pentru anul 2019 (aprobată finanţarea pentru anul 2019) proiectul instituţional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societăţii contemporane.

În anul 2019, cercetătorii muzeului vor continua cercetarea şi sistematizarea colecţiilor muzeale de patrimoniu: colecţia de documente şi fotografii, colecţia de afişe postbelice, colecţia de carte poştală, colecţiile arheologice (Paleolitic – Evul mediu timpuriu), colecţiile de numismatică, colecţiile biografice ale unor personalităţi marcante(nobilimea basarabeană) şi încadrarea lor în circuitul ştiinţific şi public prin organizarea manifestărilor ştiinţifice şi a expoziţiilor temporare.

Cercetătorii ştiinţifici vor participa cu comunicări, rapoarte, teze la simpozioane, conferinţe, seminare organizate în republică şi peste hotare. Vor fi organizate trei manifestări ştiinţifice:

Simpozionul de Heraldică, ediţia a XIII-a;

Conferinţa ştiinţifică anuală a muzeului Istorie. Arheologie. Muzeologie, ediţia a XXIX-a;

Simpozionul Internaţional de Numismatică, ediţia a XIX-a, octombrie 2019;

Vor fi structurate şi editate două numere ale revistei Tyragetia, nr.1 Arheologie. Istorie Antică; nr.2 Istorie. Muzeologie, 2018. Vor fi publicate monografiile:

E. Sava, I. Manzura, S. Agulnikov, Tumuli din stepa Bugeacului Cercetări arheologice în anii 1984-1987.

S. Ţerna, M. Vasilache-Curoşu, Figurine antropomorfe din etapa Cucuteni A din interfluviul pruto-nistrean (în baza colecţiilor Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei).

Toate manifestările ştiinţifice şi culturale vor fi însoţite de material promoţional.

Rezultatele cercetării vor fi valorificate prin forme de expunere muzeală, în primul rând prin organizarea unor expoziţii temporare, consacrate unor evenimente importante din istoria republicii, prin crearea unor noi expoziţii de colecţii. Cercetătorii vor elabora concepţia ştiinţifică şi structura tematică pentru următoarele expoziţii temporare:

ArheOS. Când antropologii şi arheologii fac oasele să vorbească

Afişul muzical în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

Situl arheologic Costeşti. 65 de ani de cercetări arheologice.

Figuri antropomorfe cucuteniene.

În scopul dezvoltării patrimoniului muzeal vor fi colectate, achiziţionate piese reprezentative, materiale şi documente interesante pentru documentare dar şi din perspectiva valorificării expoziţionale. Va continua procesul de evidenţă a patrimoniului muzeal prin automatizare şi computerizare. Vor fi întocmite fişe de evidenţă analitică la bunurile culturale din patrimoniul muzeului şi la piesele care vor intra în fondurile muzeului ca rezultat al cercetării de teren, achiziţiilor şi donaţiilor. Va continua procesul de clasare a bunurilor culturale mobile.

La toate evenimentele majore, organizate de cercetătorii muzeului vor fi întocmite comunicate de presă care vor fi distribuite diverselor canale de informare.

Informaţia despre manifestările ştiinţifice desfăşurate şi despre expoziţiile organizate va fi promovată în presă şi la Radio şi TV.

Cercetătorii muzeului constant vor actualiza cu informaţie textuală site-ul web muzeului atât pentru publicul larg, cât şi pentru specialiştii interesaţi.