#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Eveniment dedicat Zilei mondiale a sindromului Down

18 martie 2018

În fiecare an, la 21 martie, se marchează Ziua mondială a sindromului Down, prilej pentru a conștientiza problemele cu care se confruntă cei care suferă de această afecţiune genetică.

Evenimentul cu genericul „Soarele și prietenii", organizat pe 18 martie la Muzeul Național de Istorie a Moldovei de un grup de părinți voluntari, a fost dedicat informării societății cu privire la sindromul Down, care nu este o boală și oricine poate interacționa cu persoanele care s-au născut cu acest handicap. Manifestarea a urmărit, de asemenea, dezvoltarea toleranței și deschiderii față de incluziunea socială a persoanelor cu Sindromul Down. La eveniment au participat circa 300 de persoane cu sindrom Down și alte dizabilități, împreună cu părinții sau însoțitorii acestora.

Organizatorii evenimentului au dorit să arăte că copiii cu nevoi speciale au aceleași șanse ca toți ceilalți copii, că ei se distrează și se joacă la fel ca semenii lor. Astfel că, a fost realizat un program distractiv variat, care a adus multe emoții, zâmbete și voie bună printre părtași. Evenimentul de divertisment, animat de membrii echipei Clounella, a fost presărat cu momente muzicale susținute de Adrian Ursu, Valentin Uzun, Serj Kuzenkoff și Eva Timuș; momente de iluzionism cu Garry Cozma; momente de bufonadă cu clovnul Veaceslav Iacovlev. Participanții au avut parte de cadouri și de alte surprize, pentru a face din evenimentul „Soarele și prietenii" o sărbătoare de neuitat.