#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte „Tratatul de Pace de la București din 1812. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Materialele conferinței internaționale, Chișinău, 26-28 aprilie 2012”

7 februarie 2013

La 7 februarie 2013 în incinta Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost lansat volumul Tratatul de Pace de la București din 1812. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Materialele conferinței internaționale, Chișinău, 26-28 aprilie 2012, apărut în Seria Istorii și Documente Necunoscute, Culegere de Studii, C 3, Chișinău, Editura Pontos, tiraj 200 de exemplare, coordonatorul ediției Sergiu Musteață. Este o carte de 352 pagini, format mare, la care au contribuit cercetători din Republica Moldova, România, Ucraina, Grecia, Rusia.

Mesajul acestui volum, care este primul apărut în 2012, în legătură cu manifestările prilejuite de comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, este unul clar, care pune în lumina adevărului istoric, consecințele anului 1812, adică impactul politicilor expansioniste ale Imperiului Rus asupra Principatelor Române, în general, și asupra Basarabiei, în special.

Întrucât anul 1812 e situat în centrul întregii problematici a istoriei controversate a Basarabiei, mai exact a istoriei politice a acestei provincii românești (fără de care celelalte date istorice asupra Basarabiei capătă cu totul alte valențe), cei care au luat cuvântul conf. dr. Vlad Mischevca (IISD), conf. dr. Sergiu Musteață (UPS „Ion Creangă"), conf. dr. Maria Danilov (MNAIM), conf. dr. Valentin Arapu (USM), au făcut referință anume la importanța contribuțiilor științifice adunate în volum raportate la anul 1812.

Este un volum util pentru toți cei interesați de această problemă spinoasă a istoriei naționale, precum cea a ruperii din Principatul Moldovei a teritoriului dintre Prut și Nistru. Mai mult, volumul este o sinteză cuprinzătoare asupra unui șir de fenomene și fapte care s-au produs în acest spațiu timp de două secole (1812-2012) și oferă cititorului un răspuns adecvat la întrebarea: care a fost parcursul Basarabiei și soarta ei în legătură cu acest eveniment (anul 1812)?