EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

 

Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Mai 2021

Copia pectoralului de aur de la Tovsta Mogila

Pectoralul de la Tovsta Mogila este considerat principala comoară arheologică a Ucrainei (este descrisă, de exemplu, pe sigla Institutului de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina). Această piesă unică de aur, cu titlul 958 și greutatea de 1140 g, a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice a movilei funerare scitice Tolstaya Mogila (Tovsta Mogila), la 21 iunie 1971, în apropierea orașului Pokrov (pe atunci Ordzhonikidze), regiunea Dnepropetrovsk. În urma săpăturilor lui Boris Mozolevsky și Yevgeny Chernenko, s-a dovedit că tumulul cu o înălțime de 8,6 m și un diametru de 70 m a fost ridicat pentru reprezentanții elitei scitice în jurul anilor 350-340. î.Hr. Tumulul Tolstaya Mogila este „cavoul" unei familii aristocratice scitice, unde înmormântările „regelui" și apoi a „reginei" cu un copil au fost efectuate la intervale scurte de timp. Mai târziu, mormântul „regelui" a fost jefuit, dar tâlharii, din fericire, nu au observat la intrarea în mormânt mai multe bijuterii (o sabie în teacă, un bici), inclusiv un pectoral.

Se consideră că pectoralul a fost realizat de meșteri giuvaiergii de origine greacă sau macedoneană. Este păstrat în Muzeul Comorilor Istorice din Kiev și face parte din Fondul istoric al metalelor și pietrelor prețioase din Ucraina. Pectoralul are forma unei semiluni, compoziția sa constă din trei niveluri, separate de două tuburi goale în formă de frânghie răsucită. Alte două tuburi similare încadrează pectoralul în partea superioară și inferioară. Nivelul superior prezintă mai multe scene separate cu sciți și animale domestice. În centru, doi bărbați pe jumătate goi țin în mâini o piele de animal întinsă, asemănătoare cu a unei oi. În stânga și în dreapta sunt înfățișați cai cu mânzi și vaci cu viței, în spatele lor figurează slujitori scitici, dintre care unul mulge o oaie, iar celălalt - o vacă, ținând o oală și o mică amforă. În mijloc, printre lăstarii de plante și flori, sunt reprezentate figuri de păsări. Nivelul inferior descrie scene de vânătoare, grifoni fantastici și animale sălbatice reale. Frizele superioare și inferioare ale pectoralului sunt realizate în aspect de „dantelă", figurinele oamenilor și animalelor de pe ele sunt realizate folosind tehnica de turnare pe baza unui model de ceară. Acestea sunt sculpturi tridimensionale, plate doar în partea interioară a pectoralului. Figurile tridimensionale ale păsărilor sunt atașate cu știfturi printre flori, ale căror petale sunt acoperite cu email colorat.

Este evident că un anumit text iconografic a fost criptat în pectoral, deși înțelegerea sa este foarte dificilă. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că la peste jumătate de secol de la descoperire, au fost prezentate peste douăzeci de interpretări ale imaginilor din pectoral. Una dintre cele mai exacte și inovatoare pare a fi interpretarea primară a imaginilor, exprimată de descoperitorul său - Boris Mozolevsky. Deja în analiza sa se menționează cele mai mici detalii ale decorului, inclusiv ornamentele florale, toate mișcările figurilor frizelor inferioare și superioare, gesturile și direcția privirii personajelor scenei centrale, deși nu sunt întotdeauna luate în considerare în studiile ulterioare. B. Mozolevsky a propus, de asemenea, o analiză a compoziției frizelor plastice și o interpretare a naturii imaginilor, în special a scenei centrale a frizei superioare. Dmitry Raevsky a încadrat pectoralul în modelul conceptual al universului scitic pe care l-a creat, dedicându-i un loc special, în care structura pectoralului este citită drept cosmogramă greco-scitică. La baza compoziției frizei superioare a pectoralului poate fi și o legendă asociată cu apariția dinastiei macedonene. Prin urmare, pectoralul putea ajunge în proprietatea regelui scit ca dar de la Ateas în timpul negocierilor pentru ajutorul oferit în războiul din 339 î.Hr. (și el, Ateas, la rândul său, a primit piesa în dar de la Filip al II-lea al Macedoniei). Cu toate acestea, rămân neclare multe detalii. Pectoralul nu are analogii nu doar în lumea sciților, ci și în mediul grecesc. Actualmente, în pofida posibilelor analogii ale altor piese cu elemente și tehnici asemănătoare, pectoralul rămâne o operă de artă deosebită, încă neîntrecut în măiestria execuției și ușurința ideii creatorului său.

Copia pectoralului de la Tovsta Mohila, obiect de valoare istorică din tezaurul ucrainean, a fost oferită în dar Președintei Maia Sandu de către omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, în timpul vizitei sale la Kyiv din luna ianuarie 2021 și actualmente face parte din patrimoniul MNIM.




 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC