#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Manifestare culturală cu genericul „Chișinău – orașul meu”

21 iunie 2015

În ziua de 21 iunie, secția Relații publice, Educație muzeală a organizat pentru persoanele de vârsta a treia o manifestare culturală dedicată istoriei și arhitecturii orașului Chișinău. La ea au participat persoane care au aceeași pasiune: istoria și arhitectura orașului natal, precum și arhitecți care au contribuit la dezvoltarea urbanistică a Chișinăului.

Manifestarea, care a durat preț de patru ore, a fost axată pe câteva activități și anume:
• Vizitarea ghidată a expoziției muzeale care prezintă diferite aspecte din trecutul urbei;
• Proiecția slide-show cu genericul „Istoria orașului prin monumentele sale", în cadrul căreia au fost prezentate informații și imagini privind istoricul unor clădiri de patrimoniu;
• Dezbaterea pe tema „Arhitectura Chișinăului și istoria ei". Discuțiile, care s-au concentrat pe evoluția arhitecturii locale, dar și pe starea actuală și indiferența cu care sunt tratate monumentele istorice, au fost moderate de Tatiana Aleeva și Tatiana Moroz, arhitecte ieșite la pensie.

Prin acest gen de evenimente, ne dorim să reconstituim o parte din trecutul orașului Chișinău, utilizând atât mărturiile documentare, cât și cele de istorie orală, precum și să readucem în viața culturală activă persoanele de vârsta a treia.

Manifestare culturală cu genericul „Chișinău – orașul meu”

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

Manifestare culturală cu genericul „Chișinău – orașul meu”

21 iunie 2015

#Exponatul Lunii