#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Manifestare culturală cu genericul „Chișinău – orașul meu”

21 iunie 2015

În ziua de 21 iunie, secția Relații publice, Educație muzeală a organizat pentru persoanele de vârsta a treia o manifestare culturală dedicată istoriei și arhitecturii orașului Chișinău. La ea au participat persoane care au aceeași pasiune: istoria și arhitectura orașului natal, precum și arhitecți care au contribuit la dezvoltarea urbanistică a Chișinăului.

Manifestarea, care a durat preț de patru ore, a fost axată pe câteva activități și anume:
• Vizitarea ghidată a expoziției muzeale care prezintă diferite aspecte din trecutul urbei;
• Proiecția slide-show cu genericul „Istoria orașului prin monumentele sale", în cadrul căreia au fost prezentate informații și imagini privind istoricul unor clădiri de patrimoniu;
• Dezbaterea pe tema „Arhitectura Chișinăului și istoria ei". Discuțiile, care s-au concentrat pe evoluția arhitecturii locale, dar și pe starea actuală și indiferența cu care sunt tratate monumentele istorice, au fost moderate de Tatiana Aleeva și Tatiana Moroz, arhitecte ieșite la pensie.

Prin acest gen de evenimente, ne dorim să reconstituim o parte din trecutul orașului Chișinău, utilizând atât mărturiile documentare, cât și cele de istorie orală, precum și să readucem în viața culturală activă persoanele de vârsta a treia.