#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXV-a

8-9 octombrie 2015

Fidel programului său științific, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat între 8-9 octombrie 2015 a 25-a ediție a Sesiunii de comunicări științifice. Ca și la edițiile precedente Sesiunea din 8-9 octombrie 2015 a avut trei părți componente: reuniunea plenară, lansarea revistei muzeului Tyragetia și reuniunile pe secțiuni.

Şedința de deschidere a lucrărilor Sesiunii s-a desfășurat în ziua de 8 octombrie în Sala Albastră a muzeului. Participanții la manifestare au fost salutați de ex-directorul muzeului Nicolae Răileanu, de dr. Ion Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și dr. Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă". Cuvintele de salut ale celor care au onorat cu prezența manifestarea muzeului, s-au axat pe semnificația națională și internațională a Sesiunii, pe necesitatea continuării acestei tradiții și pe colaborarea fructuoasă a muzeului cu universitățile și institutele academice din țară și de peste hotare. S-a vorbit despre ceea ce s-a realizat până acum, dar și despre ceea ce trebuie să se facă.

De la prima ediție, manifestarea a fost gândită ca una complexă, lucrările sesiunii urmând să fie punctate cu vernisaje, lansări de carte. etc. Şi de data aceasta în cadrul ședinței de deschidere a lucrărilor Sesiunii a fost lansată revista muzeului Tyragetia, 2015, nr.1 - Arheologie și Istorie Antică și nr.2 - Istorie și Muzeologie. Dr. Aurel Zanoci a prezentat ambele numere ale revistei, menționând că revista este una științifică și se adresează, bineînțeles, specialiștilor, dar tematica diversă a articolelor poate interesa și publicul larg.

Lucrările Sesiunii s-au desfășurat în plen și trei secțiuni: Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea Patrimoniului Muzeal. Lucrările în plen au fost conduse de dr.hab. Elena Ploșnița. În plen au fost audiate două comunicări de larg interes: dr.hab.prof.univ. Victor Ţvircun „Enigma postmortem a lui Dimitrie Cantemir" și dr.hab.prof.univ. Anatol Petrencu „Începuturile Gulag-ului: Arhipelagul Solovețk - Canalul Marea Albă-Marea Baltică".

Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015

În cadrul secțiunilor au fost prezentate 65 de comunicări științifice, susținute de cercetători științifici, profesori universitari, muzeografi din republică și din străinătate. Paleta tematică abordată a fost bogată, valoarea comunicărilor a fost deosebit de ridicată, multe dintre ele stârnind discuții aprinse. În comunicările participanților au fost abordate probleme legate de istorie, arheologie, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Comunicările ca și discuțiile s-au dovedit la înălțime. Au fost expuse diverse opinii, exprimate sugestii, stabilite principii, înaintate ipoteze, făcute concluzii.

În încheierea acestei succinte prezentări a evenimentului aniversar se cuvine a mai spune că Sesiunea s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor. Sintetizând concluziile este necesar să menționăm că toți participanții au fost de acord asupra necesității și utilității Sesiunii de comunicări științifice. A 25-a ediție a Sesiunii anuale de comunicări științifice a reprezentat o reușită datorată eforturilor colectivului muzeal și sprijinului acordat de colegii noștri de la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă". În toate intervențiile s-a subliniat importanța evenimentului și că manifestarea este, de fapt, una internațională, iar prezența colegilor din afara țării este o recunoaștere a valorii acestei Sesiuni. Înscriindu-se în cadrul amplei activități de cercetare științifică, Sesiunea de comunicări a muzeului reflectă preocuparea specialiștilor pentru cercetarea istoriei, arheologiei, muzeologiei.

Elena Ploșnița