#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.

Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.

Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".

Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.

Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Naţională de Rapoarte – Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2023

19 aprilie 2024

Pe 19 aprilie 2024, sub auspiciile Ministerului Culturii și Comisiei Naționale de Arheologie, a avut loc Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări Arheologice în Republica Moldova pentru Campania 2023. Evenimentul științific a fost organizat în colaborare între Agenția Națională de Arheologie și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, pentru a coincide cu Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor, celebrată în 18 aprilie.

În cadrul sesiunii de rapoarte arheologice, desfășurate la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total 31 de comunicări științifice. Acestea au acoperit cercetările arheologice preventive și/sau de salvare, coordonate de Agenția Națională de Arheologie, evidențiind situri eneolitice asociate culturii Cucuteni-Tripolie Vadul lui Vodă I și Glinjeni X, precum și siturile arheologice precum așezarea fortificată stratificată Butuceni I - Cetățuie, fortificația liniară Valul lui Traian de Sus și tumulul 16 de la Corjeuți. De asemenea, au fost prezentate investigații preventive și sistematice din Chișinău și Cetatea Sorocii, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață și dr. Ion Ursu, care au avut rezultate semnificative.

Printre comunicările referitoare la cercetările sistematice, s-au evidențiat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Mihai Băț, concentrate pe situri reprezentative din microzona Saharna, datând din prima și a doua epocă a fierului. De asemenea, a fost prezentată o comunicare de interes suscitat de dr. Octavian Munteanu, referitoare la săpăturile și cercetările interdisciplinare realizate de o echipă mixtă moldo-germană în așezarea de tip Poienești-Lucașeuca (sec. II-I î.Hr.) de la Ivancea-Sub Pădure.

Rezultate inedite au fost prezentate și de dr. Ghenadie Sîrbu privind cercetările din situl eneolitic de la Trinca-La Șanț (r-nul Edineț) și explorările paleobotanice la Caracușenii Vechi (r-nul Briceni), realizate în cadrul unui proiect moldo-german. O descoperire deosebit de valoroasă a fost un cuptor de olărie cu reverberație descoperit în situl eneolitic târziu de la Sângerei X I - Chirileni III, prin cercetările coordonate de arheologul Veaceslav Bicbaev în toamna anului trecut, complex care urmează să fie conservat, transportat și expus la Muzeul de Istorie și Etnografie de la Sângerei.

Între descoperirile arheologice fortuite, se remarcă un complex cu vase ceramice din secolul al II-lea d.Hr. de la Mereni (r-nul Anenii Noi) și, în special, un mormânt de înhumație din secolele al X-lea - al XII-lea de la Valea Mare (r-nul Ungheni), care a inclus mai multe piese de podoabă și port, unele fiind unice pentru zona carpato-nistreană. De asemenea, în anul precedent, a fost descoperită o barcă de lemn la Puhăceni (r-nul Anenii Noi), datată prin analize C14 în secolul al XVIII-lea.