#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Naţională de Rapoarte – Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2023

19 aprilie 2024

Pe 19 aprilie 2024, sub auspiciile Ministerului Culturii și Comisiei Naționale de Arheologie, a avut loc Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări Arheologice în Republica Moldova pentru Campania 2023. Evenimentul științific a fost organizat în colaborare între Agenția Națională de Arheologie și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, pentru a coincide cu Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor, celebrată în 18 aprilie.

În cadrul sesiunii de rapoarte arheologice, desfășurate la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total 31 de comunicări științifice. Acestea au acoperit cercetările arheologice preventive și/sau de salvare, coordonate de Agenția Națională de Arheologie, evidențiind situri eneolitice asociate culturii Cucuteni-Tripolie Vadul lui Vodă I și Glinjeni X, precum și siturile arheologice precum așezarea fortificată stratificată Butuceni I - Cetățuie, fortificația liniară Valul lui Traian de Sus și tumulul 16 de la Corjeuți. De asemenea, au fost prezentate investigații preventive și sistematice din Chișinău și Cetatea Sorocii, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață și dr. Ion Ursu, care au avut rezultate semnificative.

Printre comunicările referitoare la cercetările sistematice, s-au evidențiat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Mihai Băț, concentrate pe situri reprezentative din microzona Saharna, datând din prima și a doua epocă a fierului. De asemenea, a fost prezentată o comunicare de interes suscitat de dr. Octavian Munteanu, referitoare la săpăturile și cercetările interdisciplinare realizate de o echipă mixtă moldo-germană în așezarea de tip Poienești-Lucașeuca (sec. II-I î.Hr.) de la Ivancea-Sub Pădure.

Rezultate inedite au fost prezentate și de dr. Ghenadie Sîrbu privind cercetările din situl eneolitic de la Trinca-La Șanț (r-nul Edineț) și explorările paleobotanice la Caracușenii Vechi (r-nul Briceni), realizate în cadrul unui proiect moldo-german. O descoperire deosebit de valoroasă a fost un cuptor de olărie cu reverberație descoperit în situl eneolitic târziu de la Sângerei X I - Chirileni III, prin cercetările coordonate de arheologul Veaceslav Bicbaev în toamna anului trecut, complex care urmează să fie conservat, transportat și expus la Muzeul de Istorie și Etnografie de la Sângerei.

Între descoperirile arheologice fortuite, se remarcă un complex cu vase ceramice din secolul al II-lea d.Hr. de la Mereni (r-nul Anenii Noi) și, în special, un mormânt de înhumație din secolele al X-lea - al XII-lea de la Valea Mare (r-nul Ungheni), care a inclus mai multe piese de podoabă și port, unele fiind unice pentru zona carpato-nistreană. De asemenea, în anul precedent, a fost descoperită o barcă de lemn la Puhăceni (r-nul Anenii Noi), datată prin analize C14 în secolul al XVIII-lea.