#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Naţională de Rapoarte – Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2023

19 aprilie 2024

Pe 19 aprilie 2024, sub auspiciile Ministerului Culturii și Comisiei Naționale de Arheologie, a avut loc Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări Arheologice în Republica Moldova pentru Campania 2023. Evenimentul științific a fost organizat în colaborare între Agenția Națională de Arheologie și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, pentru a coincide cu Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor, celebrată în 18 aprilie.

În cadrul sesiunii de rapoarte arheologice, desfășurate la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total 31 de comunicări științifice. Acestea au acoperit cercetările arheologice preventive și/sau de salvare, coordonate de Agenția Națională de Arheologie, evidențiind situri eneolitice asociate culturii Cucuteni-Tripolie Vadul lui Vodă I și Glinjeni X, precum și siturile arheologice precum așezarea fortificată stratificată Butuceni I - Cetățuie, fortificația liniară Valul lui Traian de Sus și tumulul 16 de la Corjeuți. De asemenea, au fost prezentate investigații preventive și sistematice din Chișinău și Cetatea Sorocii, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață și dr. Ion Ursu, care au avut rezultate semnificative.

Printre comunicările referitoare la cercetările sistematice, s-au evidențiat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Mihai Băț, concentrate pe situri reprezentative din microzona Saharna, datând din prima și a doua epocă a fierului. De asemenea, a fost prezentată o comunicare de interes suscitat de dr. Octavian Munteanu, referitoare la săpăturile și cercetările interdisciplinare realizate de o echipă mixtă moldo-germană în așezarea de tip Poienești-Lucașeuca (sec. II-I î.Hr.) de la Ivancea-Sub Pădure.

Rezultate inedite au fost prezentate și de dr. Ghenadie Sîrbu privind cercetările din situl eneolitic de la Trinca-La Șanț (r-nul Edineț) și explorările paleobotanice la Caracușenii Vechi (r-nul Briceni), realizate în cadrul unui proiect moldo-german. O descoperire deosebit de valoroasă a fost un cuptor de olărie cu reverberație descoperit în situl eneolitic târziu de la Sângerei X I - Chirileni III, prin cercetările coordonate de arheologul Veaceslav Bicbaev în toamna anului trecut, complex care urmează să fie conservat, transportat și expus la Muzeul de Istorie și Etnografie de la Sângerei.

Între descoperirile arheologice fortuite, se remarcă un complex cu vase ceramice din secolul al II-lea d.Hr. de la Mereni (r-nul Anenii Noi) și, în special, un mormânt de înhumație din secolele al X-lea - al XII-lea de la Valea Mare (r-nul Ungheni), care a inclus mai multe piese de podoabă și port, unele fiind unice pentru zona carpato-nistreană. De asemenea, în anul precedent, a fost descoperită o barcă de lemn la Puhăceni (r-nul Anenii Noi), datată prin analize C14 în secolul al XVIII-lea.