#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Despre limba Polonă”

26 septembrie 2023

Marți, 26 septembrie 2023, a avut loc vernisarea expoziției „Despre limba Polonă", organizată de Institutul Cultural Polonez de la București în parteneriat Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în contextul Zilei Europene a Limbilor. Această sărbătoarea a fost instituită în 2001 de către Uniunea Europeană și Consiliul Europei, fiind marcată în fiecare an pe data de 26 septembrie. Ziua Europeană a Limbilor are drept scop să aducă în atenția publicului marea varietate lingvistică a Europei, să promoveze patrimoniul cultural și diversitatea lingvistică, să încurajeze oamenii de orice vârstă să învețe limbi străine, precum și să promoveze profesiile legate de domeniul lingvistic.

La inaugurarea expoziției, cu cuvânt de salut au venit E.S. domnul Tomasz Kobzdej, Ambasador al Republicii Polone la Chișinău, doamna Katarzyna Zalaszewska, coordonator de proiecte al Institutului Cultural Polonez de la București și doamna Livia Sîrbu, director adjunct Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Vorbitorii au punctat importanța și rolul limbii materne pentru fiecare om, comunitate și națiune, făcând trimitere la valorile naționale ale fiecărui stat. De asemenea, s-a reiterat importanța colaborărilor dintre aceste instituții în vederea consolidării relațiilor culturale dintre Polonia și Republica Moldova.

Expoziția este compusă din 15 banere, care prezintă în toată splendoarea sa unicitatea alfabetului și limbii polone, ne propune într-un mod hazliu (prin text și desen) să cunoaștem secretele limbii polone, istoria limbii, principalele reguli de pronunție, precum și numeroase curiozități. Fiecare poate afla, printre altele, care este cea mai veche propoziție scrisă în polonă, care sunt literele „ciudate" ale alfabetului polonez, dar și expresiile onomatopeice, care sună amuzant și, literal, fluieră, scârțâie și scrâșnesc pe planșele expoziției.

Este foarte important să înțelegem că expoziția nu ne permite doar să descoperim mai multe informații despre limba polonă, dar ne încurajează să învățăm această limbă interesantă pe care o vorbesc peste 40 de milioane de oameni în întreaga lume.

Expoziția poate fi văzută pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în perioada 26 septembrie - 26 octombrie 2023.