#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Despre limba Polonă”

26 septembrie 2023

Marți, 26 septembrie 2023, a avut loc vernisarea expoziției „Despre limba Polonă", organizată de Institutul Cultural Polonez de la București în parteneriat Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în contextul Zilei Europene a Limbilor. Această sărbătoarea a fost instituită în 2001 de către Uniunea Europeană și Consiliul Europei, fiind marcată în fiecare an pe data de 26 septembrie. Ziua Europeană a Limbilor are drept scop să aducă în atenția publicului marea varietate lingvistică a Europei, să promoveze patrimoniul cultural și diversitatea lingvistică, să încurajeze oamenii de orice vârstă să învețe limbi străine, precum și să promoveze profesiile legate de domeniul lingvistic.

La inaugurarea expoziției, cu cuvânt de salut au venit E.S. domnul Tomasz Kobzdej, Ambasador al Republicii Polone la Chișinău, doamna Katarzyna Zalaszewska, coordonator de proiecte al Institutului Cultural Polonez de la București și doamna Livia Sîrbu, director adjunct Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Vorbitorii au punctat importanța și rolul limbii materne pentru fiecare om, comunitate și națiune, făcând trimitere la valorile naționale ale fiecărui stat. De asemenea, s-a reiterat importanța colaborărilor dintre aceste instituții în vederea consolidării relațiilor culturale dintre Polonia și Republica Moldova.

Expoziția este compusă din 15 banere, care prezintă în toată splendoarea sa unicitatea alfabetului și limbii polone, ne propune într-un mod hazliu (prin text și desen) să cunoaștem secretele limbii polone, istoria limbii, principalele reguli de pronunție, precum și numeroase curiozități. Fiecare poate afla, printre altele, care este cea mai veche propoziție scrisă în polonă, care sunt literele „ciudate" ale alfabetului polonez, dar și expresiile onomatopeice, care sună amuzant și, literal, fluieră, scârțâie și scrâșnesc pe planșele expoziției.

Este foarte important să înțelegem că expoziția nu ne permite doar să descoperim mai multe informații despre limba polonă, dar ne încurajează să învățăm această limbă interesantă pe care o vorbesc peste 40 de milioane de oameni în întreaga lume.

Expoziția poate fi văzută pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în perioada 26 septembrie - 26 octombrie 2023.