#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Zilele Europei la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

7-10 mai 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost gazda unei serii de proiecții cinematografice în cadrul celebrării Zilelor Europei. Evenimentul, desfășurat în perioada 7-10 mai 2024, a oferit publicului oportunitatea de a explora aspecte diverse ale culturii și istoriei europene prin intermediul unor filme de excepție.

Pe parcursul celor patru zile, Muzeul a rulat o selecție variată de filme, care au captivat atenția și au stimulat dialogul cultural. Iată titlurile prezentate:

07.05.2024, ora 12.00 - „MALURI", oferit de programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii"

Filmul documentar „MALURI", oferit de programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii", a fost un punct de plecare inspirat pentru eveniment. Realizat de Telefilm Chișinău și regizat de Lucia Tăut, acest film a reunit zeci de actori de pe ambele maluri ale Prutului și a povestit istoria satelor Rașcov și Vadul-Rașcov, care au găzduit cel mai mare târg evreiesc din Moldova. Documentarul a fost premiat pentru „Cea mai bună documentare" și „Cea mai bună cinematografie".

08.05.2024, ora 12.00 - „A VILLAGE DEFENDS ITSELF"

O dramă captivantă oferită de Ambasada Austriei în Republica Moldova, regizată de Gabriela Zerhau, a surprins ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Filmul a primit premiul pentru cel mai bun film difuzat la TV și a transmis povestea curajoasă a sătenilor care s-au opus ordinelor Gauleiterului Eigruber de a distruge o mină de sare ce găzduia comori de artă furate.

08.05.2024, ora 14.00 - „HALLSTATT - O VIAȚĂ ÎNTRE STÂNCI ȘI LAC"

Un film documentar incitant, oferit tot de Ambasada Austriei, a prezentat regiunea austriacă Hallstatt-Dachstein într-o lumină captivantă. Regizat de Wolfgang Thaler, acest film a oferit privitorilor peisaje spectaculoase, lacuri cristaline și o incursiune în istoria fascinantă a regiunii.

10.05.2024, ora 12.00 - „ÎN NUMELE PĂMÂNTULUI"

Institutul Polonez din București a oferit publicului prezență o dramă istorică impresionantă, adaptată din romanul „Țăranii" de Władysław Reymont. Regizat de DK Welchman și Hugh Welchman, acest film de animație și dramă a câștigat atenția prin povestea frumoasei Jagna și a luptei sale pentru iubire și libertate într-o comunitate dezbinată de certuri și lupte pentru pământ.

Evenimentul a reprezentat o ocazie minunată de a celebra diversitatea culturală și de a evidenția legăturile strânse dintre Republica Moldova și statele europene. Muzeul Național de Istorie a Moldovei mulțumește partenerilor și participanților pentru susținere și implicare.