#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

28 iulie 2024

Pe 28 iulie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost gazda unui eveniment, intitulat „Imnul național, simbolul unității românilor" - ediția a II-a, organizat de Asociația YUFest. Acest concert de operă, desfășurat în aer liber, a transformat curtea muzeului într-o scenă de spectacol, reunind trei tenori de renume din Iași: Florin Guzgă, Andrei Apreotesei și Andrei Fermeșanu. Acompaniați de Orchestra Simfonică Națională a Companiei „Teleradio Moldova", sub bagheta dirijorului Andrei Zapșa, acești artiști au oferit un recital de neuitat, captând atenția și emoțiile publicului prin interpretările lor de excepție.

Evenimentul a fost îmbogățit și de alte momente artistice remarcabile. Orchestra model a Inspectoratului General de Carabinieri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a adus pe scenă o prestație plină de vigoare și măiestrie, în timp ce Corul de copii CAPRICCIO, condus de doamna Elena Marian, a adus un strop de inocență și puritate prin vocile tinere și talentate ale celor mai mici artiști prezenți. Aceste elemente au completat un spectacol complex, care a îmbinat tradiția cu talentul, creând o atmosferă de sărbătoare a culturii și unității românești.

La eveniment au fost prezenți oaspeți de seamă, care au subliniat importanța culturală și simbolică a acestui concert. Istoricul și profesorul universitar Adrian Cioroianu, cunoscut pentru implicarea sa în promovarea valorilor culturale românești, a fost unul dintre cei care și-au arătat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment. De asemenea, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirică, a participat la eveniment, consolidând astfel legăturile culturale și de prietenie dintre Iași și Chișinău, orașe care împărtășesc o istorie comună și o moștenire culturală valoroasă. Prezența acestor personalități a accentuat semnificația momentului și a întărit mesajul de unitate și colaborare culturală dintre cele două state românești.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a fost, de asemenea, prezent la eveniment, subliniind importanța acestui concert în contextul verii culturale din Chișinău. El a evidențiat contribuția valoroasă adusă de vocile Operei din Iași, afirmând că spectacolul face parte integrantă din proiectul „Imnul național, simbolul unității românilor". Ministrul a subliniat că acest concert aduce un omagiu imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova, simboluri ale valorii, istoriei și identității noastre comune. În discursul său, Sergiu Prodan a menționat că astfel de evenimente sunt esențiale pentru întărirea legăturilor culturale dintre cele două state și pentru promovarea unui viitor european comun, bazat pe valori de pace, dezvoltare și cultură.