#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Albume

Aurelia Corneţchi

Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) – Galaţi

Seria „Albume” IV, Chișinău, 2021, 144 p. ISBN 978-9975-87-914-9

Acest catalog ia naştere din dorinţa de a pune la dispoziţia publicului cele mai importante valori din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în mod deosebit - bunurile culturale mai puţin cunoscute, care nu fac obiectul expunerii permanente. Avem datoria de a ocroti şi valorifica bogăţia patrimoniului muzeal, de a-l face mai accesibil şi mai folositor celor interesaţi de conţinut şi de informaţii de calitate despre bunurile culturale din colecţii, în ideea de a-i ajuta pe oameni să cunoască mai bine moştenirea noastră culturală. Astfel, se pot crea legături între patrimoniu, educaţie şi cultură, între trecut şi prezent.

Importanţa prezentei lucrări constă în faptul că pune în circuit public un fond de imagini cu o deosebită relevanţă culturală şi istorică, fond înglobat într-un album splendid de epocă, ce poartă titlul „Calea ferată militară Bender - Galaţi", realizat în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea de fotograful Joannis Antonopoulo. Se spune că istoria este mai captivantă atunci când o privim în imagini. Or, fotografiile adunate între coperţile acestui album reprezintă un izvor unic de documentare asupra construcţiei unui drum de fier în Basarabia secolului al XIX-lea, Bender (Tighina) - Galaţi, într-un timp record de numai trei luni. Cele 112 fotografii documentare de epocă redau, pas cu pas, procesul de realizare a liniei de cale ferată, cu o lungime de 305 km, care lega Tighina de portul dunărean Galaţi: executarea lucrărilor de terasament, construcţia de poduri, de staţii de cale ferată și depouri, de staţii de pompare şi turnuri de apă etc. Valoarea fotografiilor reproduse este asociată şi cu numele lui Alexandru Bernardazzi, personalitate notorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care a participat la realizarea liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi în calitate de arhitect al construcţiilor din lemn.

Albumul din colecţia muzeală se remarcă prin raritate şi caracterul său inedit, în spaţiul public fiind prezentate, în cadrul unei expoziţii aniversare, doar 32 de imagini, ce se regăsesc în paginile acestuia. Expunerea a suscitat atât atenţia publicului larg, cât şi a cercetătorilor, muzeografilor şi colecţionarilor din ţară şi de peste hotare, care au manifestat un interes deosebit pentru această sursă foto-documentară preţioasă. Chiar publicul specializat a fost cel care a potenţat ideea de publicare a catalogului.

Imaginile valorificate în cadrul catalogului surprind nu doar prin capacitatea lor de a stoca fragmente din realitatea unui şantier feroviar de acum 144 de ani, dar şi prin arta fotografică, proaspăt-apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expresivă şi plină de autenticitate, cu efect de spaţializare şi profunzime.

Alături de bogatul material imagistic, publicaţia prezintă detalii despre albumul de epocă „Calea ferată militară Bender - Galaţi" şi creatorul său, fotograful Joannis Antonopoulo, precum şi un scurt istoric al construcţiei liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi, contribuind, astfel, la completarea istoriei feroviare a Republicii Moldova.

Catalogul Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) - Galaţi este o carte ilustrată de călătorie în trecut, la începuturile transportului feroviar din Basarabia secolului al XIX-lea.