Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.
În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.
Cercetări într-un tumul din raza satului Bandyšovka
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Articolul este consacrat analizei rezultatelor investigațiilor arheologice întreprinse într-unul din tumulii (în total au fost descoperiți cinci tumuli) din preajma satului Bandyšovka, regiunea Vinița. Complexul funerar a fost jefuit în repetate rânduri, fiind, de asemenea, distrus parțial ca urmare a extragerii pietrei din mantaua lui. În pofida acestor intervenții s-a reușit restabilirea conturului și a modalității de edificare a camerei funerare. Inventarul recuperat din mormânt a fost încadrat cronologic între sfârșitul sec. IX și începutul sec. VIII a. Chr. și denotă existența unor raporturi culturale dintre comunitățile nomade din nordul Mării Negre și cele din regiunea de silvostepă.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea geografică și planul de situație al tumulilor de lângă s. Bandyšovka. Fig. 2. Bandyšovka: 1 - planul general; 2 - planul zonei centrale; 3 - stratigrafia conform martorilor. Semne convenționale: 1 - lut din groapa funerară; 2 - cernoziom din mantaua tumulului; 3 - sol din primul șanț al jefuitorilor; 4 - nivelul solului antic; 5 - lut steril; 6 lemn ars; 7 - sol din al doilea șanț al jefuitorilor; 8 - oase de animale; 9 - oase umane; 10 - pietre. Fig. 3. Bandyšovka: 1 - urme de sacrificarea unui animal; 2 - construcție din pietre. Fig. 4. Bandyšovka. Planul general al zonei centrale: 1 - pandantiv de bronz; 2 - tubulețe de bronz în formă de spirală; 3 - fragmente ale unui vas de bronz; 4 - fusaiolă de lut. Semne convenționale: 1 - lut steril; 2 - bârne de la acoperirea gropii; 3 - pietre; 4 - oase de animal (sacrifi care în mantaua tumulului); 5 - oase umane; 6 - craniu uman. Fig. 5. Bandyšovka. Secțiunile gropii funerare: 1 - secțiunea pe linia A-A1; 2 - secțiunea pe linia Б-Б1; 3 - schema secțiunilor verticale. Semne convenționale: 1 - mantaua tumulului; 2 - sol aruncat din groapă; 3 - resturi de bârne; 4 - pietre. Fig. 6. Bandyšovka. Resturi de construcții de piatră. Semne convenționale: 1 - pietre la adâncimea 20-160 см; 2 - pietre din umplutura gropii la adâncimea 170-360 см; 3 - pietre instalate vertical pe perimetrul pereților. Fig. 7. Bandyšovka. Elemente ale construcției gropii funerare. 1, 2 - secțiunea orizontală; 3 - secțiunea verticală. Semne convenționale: 1 - pietre în poziție orizontală; 2 - pietre în poziție verticală; 3 - cărbune de lemn. Fig. 8. Bandyšovka. Piese descoperite în umplutura gropii funerare și în șanțul de jefuire: 1-8 - tubulețe (saltaleoni) de bronz în formă de spirală; 9 - fusaiolă de lut; 10-12 - fragmente de la vas de bronz; 13 - pandantiv din bronz.
Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.