Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii. Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul. Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe. Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară. Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.
Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.
Cercetări într-un tumul din raza satului Bandyšovka
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Articolul este consacrat analizei rezultatelor investigațiilor arheologice întreprinse într-unul din tumulii (în total au fost descoperiți cinci tumuli) din preajma satului Bandyšovka, regiunea Vinița. Complexul funerar a fost jefuit în repetate rânduri, fiind, de asemenea, distrus parțial ca urmare a extragerii pietrei din mantaua lui. În pofida acestor intervenții s-a reușit restabilirea conturului și a modalității de edificare a camerei funerare. Inventarul recuperat din mormânt a fost încadrat cronologic între sfârșitul sec. IX și începutul sec. VIII a. Chr. și denotă existența unor raporturi culturale dintre comunitățile nomade din nordul Mării Negre și cele din regiunea de silvostepă.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea geografică și planul de situație al tumulilor de lângă s. Bandyšovka. Fig. 2. Bandyšovka: 1 - planul general; 2 - planul zonei centrale; 3 - stratigrafia conform martorilor. Semne convenționale: 1 - lut din groapa funerară; 2 - cernoziom din mantaua tumulului; 3 - sol din primul șanț al jefuitorilor; 4 - nivelul solului antic; 5 - lut steril; 6 lemn ars; 7 - sol din al doilea șanț al jefuitorilor; 8 - oase de animale; 9 - oase umane; 10 - pietre. Fig. 3. Bandyšovka: 1 - urme de sacrificarea unui animal; 2 - construcție din pietre. Fig. 4. Bandyšovka. Planul general al zonei centrale: 1 - pandantiv de bronz; 2 - tubulețe de bronz în formă de spirală; 3 - fragmente ale unui vas de bronz; 4 - fusaiolă de lut. Semne convenționale: 1 - lut steril; 2 - bârne de la acoperirea gropii; 3 - pietre; 4 - oase de animal (sacrifi care în mantaua tumulului); 5 - oase umane; 6 - craniu uman. Fig. 5. Bandyšovka. Secțiunile gropii funerare: 1 - secțiunea pe linia A-A1; 2 - secțiunea pe linia Б-Б1; 3 - schema secțiunilor verticale. Semne convenționale: 1 - mantaua tumulului; 2 - sol aruncat din groapă; 3 - resturi de bârne; 4 - pietre. Fig. 6. Bandyšovka. Resturi de construcții de piatră. Semne convenționale: 1 - pietre la adâncimea 20-160 см; 2 - pietre din umplutura gropii la adâncimea 170-360 см; 3 - pietre instalate vertical pe perimetrul pereților. Fig. 7. Bandyšovka. Elemente ale construcției gropii funerare. 1, 2 - secțiunea orizontală; 3 - secțiunea verticală. Semne convenționale: 1 - pietre în poziție orizontală; 2 - pietre în poziție verticală; 3 - cărbune de lemn. Fig. 8. Bandyšovka. Piese descoperite în umplutura gropii funerare și în șanțul de jefuire: 1-8 - tubulețe (saltaleoni) de bronz în formă de spirală; 9 - fusaiolă de lut; 10-12 - fragmente de la vas de bronz; 13 - pandantiv din bronz.
Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei"...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.