Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Cercetări într-un tumul din raza satului Bandyšovka
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Articolul este consacrat analizei rezultatelor investigațiilor arheologice întreprinse într-unul din tumulii (în total au fost descoperiți cinci tumuli) din preajma satului Bandyšovka, regiunea Vinița. Complexul funerar a fost jefuit în repetate rânduri, fiind, de asemenea, distrus parțial ca urmare a extragerii pietrei din mantaua lui. În pofida acestor intervenții s-a reușit restabilirea conturului și a modalității de edificare a camerei funerare. Inventarul recuperat din mormânt a fost încadrat cronologic între sfârșitul sec. IX și începutul sec. VIII a. Chr. și denotă existența unor raporturi culturale dintre comunitățile nomade din nordul Mării Negre și cele din regiunea de silvostepă.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Localizarea geografică și planul de situație al tumulilor de lângă s. Bandyšovka. Fig. 2. Bandyšovka: 1 - planul general; 2 - planul zonei centrale; 3 - stratigrafia conform martorilor. Semne convenționale: 1 - lut din groapa funerară; 2 - cernoziom din mantaua tumulului; 3 - sol din primul șanț al jefuitorilor; 4 - nivelul solului antic; 5 - lut steril; 6 lemn ars; 7 - sol din al doilea șanț al jefuitorilor; 8 - oase de animale; 9 - oase umane; 10 - pietre. Fig. 3. Bandyšovka: 1 - urme de sacrificarea unui animal; 2 - construcție din pietre. Fig. 4. Bandyšovka. Planul general al zonei centrale: 1 - pandantiv de bronz; 2 - tubulețe de bronz în formă de spirală; 3 - fragmente ale unui vas de bronz; 4 - fusaiolă de lut. Semne convenționale: 1 - lut steril; 2 - bârne de la acoperirea gropii; 3 - pietre; 4 - oase de animal (sacrifi care în mantaua tumulului); 5 - oase umane; 6 - craniu uman. Fig. 5. Bandyšovka. Secțiunile gropii funerare: 1 - secțiunea pe linia A-A1; 2 - secțiunea pe linia Б-Б1; 3 - schema secțiunilor verticale. Semne convenționale: 1 - mantaua tumulului; 2 - sol aruncat din groapă; 3 - resturi de bârne; 4 - pietre. Fig. 6. Bandyšovka. Resturi de construcții de piatră. Semne convenționale: 1 - pietre la adâncimea 20-160 см; 2 - pietre din umplutura gropii la adâncimea 170-360 см; 3 - pietre instalate vertical pe perimetrul pereților. Fig. 7. Bandyšovka. Elemente ale construcției gropii funerare. 1, 2 - secțiunea orizontală; 3 - secțiunea verticală. Semne convenționale: 1 - pietre în poziție orizontală; 2 - pietre în poziție verticală; 3 - cărbune de lemn. Fig. 8. Bandyšovka. Piese descoperite în umplutura gropii funerare și în șanțul de jefuire: 1-8 - tubulețe (saltaleoni) de bronz în formă de spirală; 9 - fusaiolă de lut; 10-12 - fragmente de la vas de bronz; 13 - pandantiv din bronz.
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
