Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În lucrarea sa D. Anthony pretinde rezolvarea problemei patriei și răspândirii indo-europenilor. Una dintre cauzele care au influențat pozitiv soluționarea acestei probleme este căderea „cortinei de fier” din secolul trecut. După acest eveniment savanții din Vest au căpătat accesul la materialele și publicațiile din țările fostei Uniuni Sovietice. Pe parcursul a câtorva decenii D. Anthony demonstra în lucrările sale că, deja în mileniile V-IV a. Chr. în stepele Eur- asiei este cunoscut călăritul. Drept argument serveau urmele de uzură pe dintele unui cal, descoperit în așezarea eneolitică de la Darievka, Ucraina. După ce s-a stabilit că dintele în cauză provine dintr-o groapă mai târzie (perioa- da scitică), D. Anthony a recunoscut greșeala, însă, nu s-a dezis de la ideea unor reconstituiri de amploare, legând călăritul și apariția carului cu roți de origine indo-europenilor în stepele euroasiatice. În același timp nu există date despre existența călăritului în epoca eneolitică, după cum nu este clară data și locul domesticirii calului, subiect amplu discutat de specialiști. Căderea „cortinei de fier”, însă, nu poate înlocui metodele și tehnicile cercetării ști- ințifice și, de asemenea, cunoașterea materialului. Dispunând de cunoștințe superficiale în domeniul arheologiei euroasiatice, D. Anthony comite în lucrarea sa mai multe greșeli și inexactități, reflectate în articolul de față.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Ornamentul vasului din înmormântarea Evdyk 8/23 (după Anthony 2007, fig. 4/3,a).
Elena Izbitser
Tauri şi care: o abordare „inovatoare” în prezentarea materialelor arheologice
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Elena Izbitser
Necropola regală de la Ur și construcția roților antice
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Избицер
Etica profesională și subiectivismul: despre o monografie și două recenzii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Elena Izbitser
Mormântul cu car Novokorsunskaya 2/18: corectarea unor erori
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Избицер
Еще раз об изображениях на сосуде из Броночице
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.