Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În lucrarea sa D. Anthony pretinde rezolvarea problemei patriei și răspândirii indo-europenilor. Una dintre cauzele care au influențat pozitiv soluționarea acestei probleme este căderea „cortinei de fier” din secolul trecut. După acest eveniment savanții din Vest au căpătat accesul la materialele și publicațiile din țările fostei Uniuni Sovietice. Pe parcursul a câtorva decenii D. Anthony demonstra în lucrările sale că, deja în mileniile V-IV a. Chr. în stepele Eur- asiei este cunoscut călăritul. Drept argument serveau urmele de uzură pe dintele unui cal, descoperit în așezarea eneolitică de la Darievka, Ucraina. După ce s-a stabilit că dintele în cauză provine dintr-o groapă mai târzie (perioa- da scitică), D. Anthony a recunoscut greșeala, însă, nu s-a dezis de la ideea unor reconstituiri de amploare, legând călăritul și apariția carului cu roți de origine indo-europenilor în stepele euroasiatice. În același timp nu există date despre existența călăritului în epoca eneolitică, după cum nu este clară data și locul domesticirii calului, subiect amplu discutat de specialiști. Căderea „cortinei de fier”, însă, nu poate înlocui metodele și tehnicile cercetării ști- ințifice și, de asemenea, cunoașterea materialului. Dispunând de cunoștințe superficiale în domeniul arheologiei euroasiatice, D. Anthony comite în lucrarea sa mai multe greșeli și inexactități, reflectate în articolul de față.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Ornamentul vasului din înmormântarea Evdyk 8/23 (după Anthony 2007, fig. 4/3,a).
Елена Избицер
Погребения с повозками в ямах эпохи средней бронзы в бассейне Дона
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Избицер
Etica profesională și subiectivismul: despre o monografie și două recenzii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Elena Izbitser
Tauri şi care: o abordare „inovatoare” în prezentarea materialelor arheologice
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Elena Izbitser
Necropola regală de la Ur și construcția roților antice
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Избицер
Еще раз об изображениях на сосуде из Броночице
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.