EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada  Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). 
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. 
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. 
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. X [XXV], nr. 1


Cronologia necropolei de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Brăviceni, r-nul Orhei
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Cronologia necropolei de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Brăviceni, r-nul Orhei

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Cuvinte cheie: cultura Sântana de Mureș-Černjachov, Brăviceni, necropolă, cronologie, sec. IV p. Chr.

Rezumat: În articol este examinată problema datării și periodizării necropolei de la Brăviceni, r-nul Orhei. Descperit cu ocazia unor lucrări de construcție, situl a fost investigat prin săpături de salvare în anii 1977, 1980 și 1981, fiind descoperite 181 de morminte și 53 de gropi rituale (fig. 1). Din totalul de 181 morminte identificate, unul este de incinerație, iar 180 - de inhumație, între care predomină cele orientate V-E, considerate creștine.

Pentru stabilirea cronologiei interne a necropolei s-a recurs la metoda numită "modificarea automată a matricei", fiind utilizat programul PAST (Palaeontological Statistics), versiunea 2.17c.

În diagrama combinatorie au fost incluse 26 de morminte și 32 serii tipologice de obiecte. Ținându-se seama de asocierea pieselor de inventar în complexele introduse în diagrama combinatorie, au fost evidențiate două grupe principale de morminte, care ar corespunde cu două faze de înmormântări. Prima grupă cuprinde 10 complexe, iar a doua - 16, fiecare grupă fiind caracterizată prin anumite serii tipologice de obiecte sau prin combinații ale acestora.

Pentru prima grupă (I) sunt specifice următoarele categorii și tipuri de obiecte: mărgele discoidale mici de sticlă verde (tip 2b), mărgele de sticlă inelare (tip 3), mărgele de sticlă sferoidale, încrustate (tip 7), mărgele de sticlă segmentate, poleite cu foiță metalică (tip 9), mărgele de coral (tip 11), pandantive-amulete din vertebre de pești (tip 2), oale lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă de formă bitronconică (tip 3) și castroane lucrate la roată din pastă fină, de formă bitronconică, înalte (tip 2a).

Grupei a doua de morminte (II) îi sunt caracteristice fibulele de bronz cu piciorul înfășurat, corpul din bandă și resortul lung (tip 1a) sau scurt (tip 1b), fibulele de argint cu placă și semidisc (tip 3), cataramele de bronz cu veriga ovală (tip 1), pieptenii de os având mânerul semicircular și aripi laterale (tip 1), pandantivele-amulete din scoici marine Cypraea panterina (tip 5b), cuțitele de fier, oalele sferoidale de dimensiuni mici, lucrate la roată din pastă fină (tip 1a), castroanele lucrate la roată din pastă fină de formă bitronconică, scunde (tip 2b), castroanele cu trei torți (tip 4), cănile lucrate la roată din pastă fină, cu corpul rotunjit (tip 1) și în formă de halbă (tip 2), și cănile de lut romane, cu corpul piriform, gâtul îngust și gura rotundă (tip 2).

În ceea ce privește dispunerea în planul necropolei, cele două grupe de morminte ocupă zone distincte. Mormintele din grupa I, reprezentând prima fază de înmormântări, sunt grupate aproape în exclusivitate în partea sud-estică a necropolei. Mormintele din grupa a II-a nu apar în sectorul inițial de înmormântări. În schimb, ele se găsesc răspândite deopotrivă în sectoarele din centrul și de la periferia necropolei.

Luându-se în considerație toate elementele, limita cronologică inferioară a necropolei de la Brăviceni este stabilită aproximativ în a doua treime a sec. IV, iar limita cronologică superioară - la sfârșitul sec. IV sau la începutul vecului următor. Cât privește durata în timp a celor două faze din evoluția cimitirului, avându-se în vedere tabloul redat de diagrama combinatatorie, se constată că faza I a fost mai scurtă, încheindu-se probabil până la invazia hunilor, iar faza II, care a cuprins un număr mai mare de morminte, a acoperit ultima parte a sec. IV, eventual și primele două decenii ale sec. V.

Lista figurilor:
Fig. 1. Planul general al necropolei.
Fig. 2. Fibule de tip 1a (1), 1b (2), 2a (3), 2b (5) și 3 (4), catarame de tip 1 (6), 2 (7) și 3 (8), piepteni de os de tip 1 (9) și 2 (10), pandantive-amulete de tip 5a (11), 5b (12) și 8 (13), mărgele de tip 1 (14), 2a (15), 2b (16), 3 (17), 7 (18), 9 (19) și 11 (20), fusaiolă de lut de tip 1 (21), tub de os de pasăre (22) și cuțit de fier (23) din mormintele 1 (17), 14 (16), 19 (15, 20), 23 (3), 25 (18, 19), 39 (11, 13), 44 (2), 69 (23), 71 (5, 8), 74 (15), 82 (10), 87 (4, 6, 12), 88 (10), 162 (22) și 165 (1).
Fig. 3. Oale lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă de tip 1 (1), 2a (2) și 3 (3), oale lucrate la roată din pastă fină de tip 1a (4) și 1b (6) și căni lucrate la roată din pastă fină de tip 1 (5) și 2 (7), descoperite în mormintele 35 (3), 44
(5, 7), 74 (1), 162 (2) și 164 (7).
Fig. 4. Castroane lucrate la roată din pastă fină de tip 1 (1), 2a (3), 2b (2) și 4 (4), cană-ulcior lucrată la roată din pastă fină de tip 4 (5) și amforetă lucrată la roată din pastă fină ( 6) din mormintele 2 (2), 14 (1, 3), 114 (5) și
164 (4, 6).
Fig. 5. Cană cu gura trilobată lucrată la roată din pastă fină (1), căni de lut romane de tip 1 (2) și 2 (3), pahar de sticlă (4) din mormintele 68 (1), 87 (3), 108 (4) și 169 (2).
Fig. 6. Morminte din fazele I (1) și II (2).

Tabelul 1. Incidența seriilor tipologice în morminte.

Denis Topal, Vlad Vornic
Piese de harnaşament prescitice din Moldova: o descoperire nouă de la Socola
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic, Larisa Ciobanu
Mircea Mamalaucă, Descoperiri din perioada antichităţii târzii în Podişul Central Moldovenesc. Necropolele de la Bogdăneşti-Fălciu, Pogoneşti şi Polocin. Iaşi: Casa Editorială Demiurg, 2018, 666 p., inclusiv 259 planşe alb-negru şi color, ISBN: 973-152-367-5
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Vlad Vornic, Sergiu Matveev
Fibule cu portagrafă înaltă în spaţiul pruto-nistrean: descoperirile recente de la Rădoaia şi Gura Bîcului, Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. XX [XXXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică. Chişinău, 2026
Vlad Vornic
Vasile Ursachi, Săbăoani. Monografie arheologică, vol. II, Iași, 2010, 211 pag.+252 ilustr., ISBN 978-973-152-189-3
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic
Octavian Liviu Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni (județul Botoșani), Editura „Cetatea de Scaun", Târgoviște, 2005, 354 p.+390 pl., ISBN 973-7925-51-3
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC