Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii. Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul. Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe. Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară. Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.
Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.
Cronologia necropolei de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Brăviceni, r-nul Orhei
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte cheie: cultura Sântana de Mureș-Černjachov, Brăviceni, necropolă, cronologie, sec. IV p. Chr.
Rezumat: În articol este examinată problema datării și periodizării necropolei de la Brăviceni, r-nul Orhei. Descperit cu ocazia unor lucrări de construcție, situl a fost investigat prin săpături de salvare în anii 1977, 1980 și 1981, fiind descoperite 181 de morminte și 53 de gropi rituale (fig. 1). Din totalul de 181 morminte identificate, unul este de incinerație, iar 180 - de inhumație, între care predomină cele orientate V-E, considerate creștine.
Pentru stabilirea cronologiei interne a necropolei s-a recurs la metoda numită "modificarea automată a matricei", fiind utilizat programul PAST (Palaeontological Statistics), versiunea 2.17c.
În diagrama combinatorie au fost incluse 26 de morminte și 32 serii tipologice de obiecte. Ținându-se seama de asocierea pieselor de inventar în complexele introduse în diagrama combinatorie, au fost evidențiate două grupe principale de morminte, care ar corespunde cu două faze de înmormântări. Prima grupă cuprinde 10 complexe, iar a doua - 16, fiecare grupă fiind caracterizată prin anumite serii tipologice de obiecte sau prin combinații ale acestora.
Pentru prima grupă (I) sunt specifice următoarele categorii și tipuri de obiecte: mărgele discoidale mici de sticlă verde (tip 2b), mărgele de sticlă inelare (tip 3), mărgele de sticlă sferoidale, încrustate (tip 7), mărgele de sticlă segmentate, poleite cu foiță metalică (tip 9), mărgele de coral (tip 11), pandantive-amulete din vertebre de pești (tip 2), oale lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă de formă bitronconică (tip 3) și castroane lucrate la roată din pastă fină, de formă bitronconică, înalte (tip 2a).
Grupei a doua de morminte (II) îi sunt caracteristice fibulele de bronz cu piciorul înfășurat, corpul din bandă și resortul lung (tip 1a) sau scurt (tip 1b), fibulele de argint cu placă și semidisc (tip 3), cataramele de bronz cu veriga ovală (tip 1), pieptenii de os având mânerul semicircular și aripi laterale (tip 1), pandantivele-amulete din scoici marine Cypraea panterina (tip 5b), cuțitele de fier, oalele sferoidale de dimensiuni mici, lucrate la roată din pastă fină (tip 1a), castroanele lucrate la roată din pastă fină de formă bitronconică, scunde (tip 2b), castroanele cu trei torți (tip 4), cănile lucrate la roată din pastă fină, cu corpul rotunjit (tip 1) și în formă de halbă (tip 2), și cănile de lut romane, cu corpul piriform, gâtul îngust și gura rotundă (tip 2).
În ceea ce privește dispunerea în planul necropolei, cele două grupe de morminte ocupă zone distincte. Mormintele din grupa I, reprezentând prima fază de înmormântări, sunt grupate aproape în exclusivitate în partea sud-estică a necropolei. Mormintele din grupa a II-a nu apar în sectorul inițial de înmormântări. În schimb, ele se găsesc răspândite deopotrivă în sectoarele din centrul și de la periferia necropolei.
Luându-se în considerație toate elementele, limita cronologică inferioară a necropolei de la Brăviceni este stabilită aproximativ în a doua treime a sec. IV, iar limita cronologică superioară - la sfârșitul sec. IV sau la începutul vecului următor. Cât privește durata în timp a celor două faze din evoluția cimitirului, avându-se în vedere tabloul redat de diagrama combinatatorie, se constată că faza I a fost mai scurtă, încheindu-se probabil până la invazia hunilor, iar faza II, care a cuprins un număr mai mare de morminte, a acoperit ultima parte a sec. IV, eventual și primele două decenii ale sec. V.
Lista figurilor: Fig. 1. Planul general al necropolei. Fig. 2. Fibule de tip 1a (1), 1b (2), 2a (3), 2b (5) și 3 (4), catarame de tip 1 (6), 2 (7) și 3 (8), piepteni de os de tip 1 (9) și 2 (10), pandantive-amulete de tip 5a (11), 5b (12) și 8 (13), mărgele de tip 1 (14), 2a (15), 2b (16), 3 (17), 7 (18), 9 (19) și 11 (20), fusaiolă de lut de tip 1 (21), tub de os de pasăre (22) și cuțit de fier (23) din mormintele 1 (17), 14 (16), 19 (15, 20), 23 (3), 25 (18, 19), 39 (11, 13), 44 (2), 69 (23), 71 (5, 8), 74 (15), 82 (10), 87 (4, 6, 12), 88 (10), 162 (22) și 165 (1). Fig. 3. Oale lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă de tip 1 (1), 2a (2) și 3 (3), oale lucrate la roată din pastă fină de tip 1a (4) și 1b (6) și căni lucrate la roată din pastă fină de tip 1 (5) și 2 (7), descoperite în mormintele 35 (3), 44 (5, 7), 74 (1), 162 (2) și 164 (7). Fig. 4. Castroane lucrate la roată din pastă fină de tip 1 (1), 2a (3), 2b (2) și 4 (4), cană-ulcior lucrată la roată din pastă fină de tip 4 (5) și amforetă lucrată la roată din pastă fină ( 6) din mormintele 2 (2), 14 (1, 3), 114 (5) și 164 (4, 6). Fig. 5. Cană cu gura trilobată lucrată la roată din pastă fină (1), căni de lut romane de tip 1 (2) și 2 (3), pahar de sticlă (4) din mormintele 68 (1), 87 (3), 108 (4) și 169 (2). Fig. 6. Morminte din fazele I (1) și II (2).
Tabelul 1. Incidența seriilor tipologice în morminte.
Vlad Vornic
Vasile Ursachi, Săbăoani. Monografie arheologică, vol. II, Iași, 2010, 211 pag.+252 ilustr., ISBN 978-973-152-189-3
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic
Octavian Liviu Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni (județul Botoșani), Editura „Cetatea de Scaun", Târgoviște, 2005, 354 p.+390 pl., ISBN 973-7925-51-3
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic, Larisa Ciobanu
Mircea Mamalaucă, Descoperiri din perioada antichităţii târzii în Podişul Central Moldovenesc. Necropolele de la Bogdăneşti-Fălciu, Pogoneşti şi Polocin. Iaşi: Casa Editorială Demiurg, 2018, 666 p., inclusiv 259 planşe alb-negru şi color, ISBN: 973-152-367-5
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Vlad Vornic
Adrian Ioniță, Așezarea din secolele XII-XIII de la Bratei, Sibiu - Alba-Iulia, 2009, 199 pag. + 274 pl., ISBN 978-973-117-210-1
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu, Sergiu Popovici, Vlad Vornic
Depozitul de bronzuri descoperit în apropierea satului Haragîş (r-nul Cantemir)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei"...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.