De-a lungul timpului, oamenii au „purtat" dinții ca pe unele dintre cele mai prețioase ornamente. Anume din această cauză, în multe culturi, dinții au suferit modificări de nenumărate ori, căpătând diverse forme și culori.
Până în prezent, astfel de tradiții locale sunt cunoscute în Bali, ca ritual de inițiere a tinerilor între 16 și 18 ani. O astfel de practică simbolizează intrarea în viața adultă. Se crede că astfel de procedură calmează șase păcate spirituale de bază (printre care lăcomia, pofta, zgârcenia). Iar pentru aceasta, sunt piliți șase dinți, inclusiv colții. Femeile din tribul Mentawai, din insula Sumatra, practică cioplirea și ascuțirea dinților, fiind convinse că doar așa devin atrăgătoare. Procedura se efectuează fără anestezie, de către un șaman local, care, pentru a face ceremonia cât mai dureroasă, folosește o daltă cu tăișul știrbit și bont. Ritualul dat se practică de milenii la cerința a generații întregi de fete.
O mandibulă umană cu urmele unui astfel de ritual a fost descoperită în așezarea Cobîlnea „Stația" (s. Cobîlea, r-ul Șoldănești, anul 1986) atribuită culturii Noua (perioada târzie a epocii bronzului, sec. XV-XIII a. Chr.). În rezultatul analizei antropologice a obiectului s-a dovedit că mandibula aparține unui tânăr de rasă europoidă, cu vârsta la deces cuprinsă între 18 și 20 de ani. Importanța acestei descoperiri constă în redarea unei practici neobișnuite pentru comunitățile culturii Noua și în general pentru populațiile umane preistorice care au populat spațiul carpato-danubiano-nord pontic, și anume - pilirea dentară. Cei patru dinți incisivi sunt secționați în jumătate longitudinal, operație efectuată cu puțin timp înaintea morții individului. Nu este exclus ca mandibula să fi aparținut unui alogen, care în rezultatul unor circumstanțe necunoscute a ajuns în acest spațiu și a intrat în contact cu populația locală. Dar pentru verificarea unei astfel de ipoteze, sunt necesare un șir de analize (ADN, izotopică, 14C).
Urmele de șlefuire observate pe unele zone ale mandibulei, nu exclud utilizarea acesteia ca atribut de cult (pandantiv) după moartea individului.
Mircea Mamalaucă, Descoperiri din perioada antichităţii târzii în Podişul Central Moldovenesc. Necropolele de la Bogdăneşti-Fălciu, Pogoneşti şi Polocin. Iaşi: Casa Editorială Demiurg, 2018, 666 p., inclusiv 259 planşe alb-negru şi color, ISBN: 973-152-367-5
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Larisa Ciobanu
Vestigii ale culturii Sântana de Mureș-Černjachov de la Sîngerei
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Vlad Vornic
Vasile Ursachi, Săbăoani. Monografie arheologică, vol. II, Iași, 2010, 211 pag.+252 ilustr., ISBN 978-973-152-189-3
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic
Adrian Ioniță, Așezarea din secolele XII-XIII de la Bratei, Sibiu - Alba-Iulia, 2009, 199 pag. + 274 pl., ISBN 978-973-117-210-1
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic
Cronologia necropolei de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Brăviceni, r-nul Orhei
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad Vornic
Octavian Liviu Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni (județul Botoșani), Editura „Cetatea de Scaun", Târgoviște, 2005, 354 p.+390 pl., ISBN 973-7925-51-3
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
De-a lungul timpului, oamenii au „purtat" dinții ca pe unele dintre cele mai prețioase ornamente. Anume din această cauză, în multe culturi, dinții au suferit modificări de nenumărate ori, căpătând diverse forme și culori. Până în prezent, astfel de tradiții locale sunt cunoscute în Bali, ca ritual de inițiere a tinerilor între 16 și 18 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
