Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Cu privire la unele monumente ale grupului cultural Edineț
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În perioada timpurie a epocii bronzului spațiul interfl uviului Prut-Nistru rămâne o zonă de contact a variatelor comunități culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est, fi ind reprezentată de un șir de culturi arheologice, inclusiv și de cea cunoscută ca grupul cultural Edineț, descoperit în 1972, iar în 1974 evidențiat ca un grup cultural aparte. Însă, până în prezent soarta istorică a purtătorilor acestei culturi rămâne incertă. Monumentele grupului cultural Edineț sunt puține la număr, fi ind localizate compact în partea stângă a Prutului de Mijloc, în regiunea de silvostepă a platoului de nord al Moldovei. Grupul cultural Edineț este reprezentat prin complexe funerare: mici necropole plane și un tumul. Se caracterizează prin complexitatea ritului funerar (biritualism, folosirea masivă a pietrelor pentru construcția mormintelor) și prin varietatea inventarului funerar. Cea mai ilustrativă pare a fi colecția de vase ceramice cu forma dominantă – cupe cu două toarte. Studiul materialului, obținut în urma unor îndelungate cercetări de teren în așezarea pluristratigrafi că Izvorul lui Luca, lângă s. Trinca, ne-a permis să evidențiem colecția de piese, analiza morfologică și tehnico-tehnologică a cărora, confi rmă atribuirea lor perioadei timpurii a epocii bronzului și grupului cultural Edineț, și probabilitatea existenței aici a unei așezări a acestei culturi. O piesă de unicat pare a fi și cupa cu două toarte de la Burlănești, analogică ca formă vaselor din grupul cultural Edineț. Т. И. Демченко, K вопросу о круге памятников Единецкой культурной группы 203 Apariția monumentelor grupului cultural Edineț este pusă în legătură cu migrarea unui număr neînsemnat al populației din partea de vest a regiunii carpato-dunărene, cadrul cronologic al căruia este dictat de datele stratigrafi ce și revine sfârșitului mil. III – primului sfert al mil. II a. Chr. Acest grup cultural își regăsește analogii atât în ritul funerar, cât și în variate categorii de inventar, cu unele culturi ale perioadei timpurii a epocii bronzului în bazinul carpatic.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. 1 - Harta difuzării monumentelor; 2 - Vas din tumulul de lângă s. Burlănești. Fig. 2. Piese din necropola Brânzeni-Ţiganca. Fig. 3. Piese din așezarea de lângă s. Trinca. Fig. 4. Schițe ale complexelor funerare ale grupului cultural Edineț: 1 - necropola de lângă s. Cuconeștii Vechi; 2 - necropola de la Costești VIII; 3 - mormântul de la Badragii Vechi; 4 - tumulul de lângă s. Văratic. Fig. 5. Ceramica și alte categorii de inventar ale grupului cultural Edineț. Fig. 6. Harta răspândirii culturilor Europei de Sud-Est și Centrale (după Kalicz-Scheiber, Kalicz 1998, Abb. 2).
Татьяна И. Демченко
Памятники типа Коржеуць в контексте истории центральной и восточной Европы раннего бронзового века
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Татьяна И. Демченко
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.