Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Cu privire la unele monumente ale grupului cultural Edineț
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În perioada timpurie a epocii bronzului spațiul interfl uviului Prut-Nistru rămâne o zonă de contact a variatelor comunități culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est, fi ind reprezentată de un șir de culturi arheologice, inclusiv și de cea cunoscută ca grupul cultural Edineț, descoperit în 1972, iar în 1974 evidențiat ca un grup cultural aparte. Însă, până în prezent soarta istorică a purtătorilor acestei culturi rămâne incertă. Monumentele grupului cultural Edineț sunt puține la număr, fi ind localizate compact în partea stângă a Prutului de Mijloc, în regiunea de silvostepă a platoului de nord al Moldovei. Grupul cultural Edineț este reprezentat prin complexe funerare: mici necropole plane și un tumul. Se caracterizează prin complexitatea ritului funerar (biritualism, folosirea masivă a pietrelor pentru construcția mormintelor) și prin varietatea inventarului funerar. Cea mai ilustrativă pare a fi colecția de vase ceramice cu forma dominantă – cupe cu două toarte. Studiul materialului, obținut în urma unor îndelungate cercetări de teren în așezarea pluristratigrafi că Izvorul lui Luca, lângă s. Trinca, ne-a permis să evidențiem colecția de piese, analiza morfologică și tehnico-tehnologică a cărora, confi rmă atribuirea lor perioadei timpurii a epocii bronzului și grupului cultural Edineț, și probabilitatea existenței aici a unei așezări a acestei culturi. O piesă de unicat pare a fi și cupa cu două toarte de la Burlănești, analogică ca formă vaselor din grupul cultural Edineț. Т. И. Демченко, K вопросу о круге памятников Единецкой культурной группы 203 Apariția monumentelor grupului cultural Edineț este pusă în legătură cu migrarea unui număr neînsemnat al populației din partea de vest a regiunii carpato-dunărene, cadrul cronologic al căruia este dictat de datele stratigrafi ce și revine sfârșitului mil. III – primului sfert al mil. II a. Chr. Acest grup cultural își regăsește analogii atât în ritul funerar, cât și în variate categorii de inventar, cu unele culturi ale perioadei timpurii a epocii bronzului în bazinul carpatic.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. 1 - Harta difuzării monumentelor; 2 - Vas din tumulul de lângă s. Burlănești. Fig. 2. Piese din necropola Brânzeni-Ţiganca. Fig. 3. Piese din așezarea de lângă s. Trinca. Fig. 4. Schițe ale complexelor funerare ale grupului cultural Edineț: 1 - necropola de lângă s. Cuconeștii Vechi; 2 - necropola de la Costești VIII; 3 - mormântul de la Badragii Vechi; 4 - tumulul de lângă s. Văratic. Fig. 5. Ceramica și alte categorii de inventar ale grupului cultural Edineț. Fig. 6. Harta răspândirii culturilor Europei de Sud-Est și Centrale (după Kalicz-Scheiber, Kalicz 1998, Abb. 2).
Татьяна И. Демченко
Памятники типа Коржеуць в контексте истории центральной и восточной Европы раннего бронзового века
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Татьяна И. Демченко
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.