Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Găgăuzii în contextul relațiilor româno-turcești în perioada anilor 1918-1940: istorie și personalități
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Rezumat
În prezentul articol se introduc pentru prima dată în circulația științifică documente necunoscute din arhivele din Turcia, România și Republica Moldova privind „problema găgăuzilor" în contextul relațiilor reciproce românoturcești. Autorii au acordat atenție, în special, la domeniul învățământului, unde cel mai mult a fost observată influența culturală și ideologică turcă. Realizând politica răspândirii conștiinței identitare turcești printre găgăuzii din Basarabia, guvernul turc se baza, în special, pe intelectualii și tinerii găgăuzi. În acest scop, în satele găgăuze se trimiteau învățători turci: Zahit Mehmet Boztuna, Hasan Belal Kîlîci, Ahmet Mehmed, Sali Ismail, Osman Abdullah, Ali și Bairam Kantarelli etc. Ei primeau autorizația corespunzătoare din partea Ministerului iluminării naționale privind predarea limbii turce de două ori pe săptămână. Este cunoscut faptul că ei desfășurau activitatea de instruire în satele găgăuze și bulgaro-găgăuze: Comrat, Congaz, Cubei, Ceadîr-Lunga etc. Conform unor informații, activitatea acestor persoane era finanțată din bugetul turc, parțial din cel român. În același timp, la cel mai înalt nivel Guvernul turc stimula atragerea tinerilor găgăuzi în instituțiile de învățământ medii, superioare și speciale din Ankara și Istanbul. În acest scop, studenților li se asigura cazarea în cămine, instruire în bază de buget și plata burselor. În articol este apreciat rolul ambasadorului Turciei în România Hamdullah Subhi Tanriöver (1931-1944), care a inițiat și a desfășurat munca de bază în organizarea predării limbii turce în satele cu populație găgăuză, asigurarea cu manuale, pregătirea profesorilor de limbă turcă.
Lista ilustrațiilor: (fotografii din arhiva personală a lui S.S. Bulgar) Fig. 1. Ambasadorul Turciei în România în anii 1931-1944 Hamdullah Subhi Tanriöver. Fig. 2. Învățătorul de limbă turcă Osman Abdullah și soția sa Anastasia (Sakallî). Satul Cubei, anul 1940. Fig. 3. Certificat de absolvire a școlii primare, eliberat lui Doncev Simion, fiul lui Vasile (a.n. 1931) din satul Cîrlăneni, plasa Congaz, județul Cahul, semnat de directorul școlii Ali Kantarelli (fostul învățător de limbă turcă). 20.08.1946. Fig. 4. Studenți găgăuzi în timpul studiilor la școala pedagogică pentru băieți. Istanbul, anul 1939. Fig. 5. Studenți găgăuzi cu profesorii în timpul studiilor la școala pedagogică pentru băieți. Istanbul, anul 1939. Fig. 6. Clădirea școlii pedagogice pentru băieți. Istanbul, anii '30 ai sec. XX. Fig. 7. Dormitorul școlii pedagogice pentru băieți. Istanbul, anii '30 ai sec. XX. Fig. 8. Studenți găgăuzi în timpul studiilor la școala pedagogică pentru băieți. Istanbul, anul 1938. Fig. 9. Dispoziția, semnată de președintele Turciei Kemal Atatürk, cu privire la admitere la studii în liceul Galatasaray. Istanbul, anul 1934. Fig. 10. Clădirea liceului Galatasaray. Istanbul, anul 2014. Fig. 11. Revista „VARLIK" (anul 1939, Nr. 139), ]n care au fost tipărite operele folclorice, adunate de P. Zavrak în satele găgăuze din Basarabia. Fig. 12. Frații Petru și Dimitrie Zavrak (de la stânga spre dreapta). Turcia, anul 1941. Fig. 13. Intelectuali din satul Vulcănești cu reprezentanți ai autorităților românești, anul 1939. (Irina Bulgar se află în rândul doi, a treia din dreapta). Fig. 14. Emin Mutaf (Gheorghe Mutaf), prorectorul Universității Egeea din orașul Izmir, Turcia. Anii ‘60 ai secolului XX. Fig. 15. Vasile Cebanov (Özdemir Ciobanoglu) în timpul studiilor în gimnaziul din Bolgrad (în centru, cu căciulă albă). Anul 1937. Fig. 16. Vasile Cebanov (Özdemir Ciobanoglu). Fig. 17. Scrisoarea lui Hamdullah Subhi Tanriöver către Özdemir Ciobanoglu (Vasile Cebanov), 28.04.1964.
Fig. 18. Certificat de învățător, eliberat de Ministerul Culturii al Turciei lui Özdemir Ciobanoglu (Vasile Cebanov) în anul 1939. Fig. 19. Muzicologul și compozitorul Veisel Arseven (Vasile Öküzcü) cu familia. Ankara, Turcia, anii '60 ai sec. XX. Fig. 20. Directorul interimar al liceului Galatasaray Ali Kaigî (Gheorghe Kaikî). Istanbul, anul 1965. Fig. 21. Din dosarul personal al profesorului de limbă franceză Ali Kaigî (Gheorghii Kaikî) de la liceul Galatasaray. Istanbul, anul 1965. Fig. 22. Documentul de imigrant, eliberat lui Mete Kargalîk (Dimitrie Kargalîk) în anul 1940 în Republica Turcia. Fig. 23. Diploma de obținere a gradului de ofițer, eliberată lui Mete Kargalîk (Dimitrie Kargalîk) după finalizarea serviciului militar în armata turcă. Anul 1947.
Ivan Duminica
Politica Imperiului Rus de acordare a privilegiilor coloniștilor bulgari din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
