Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
Metalwork in the Early Avar Period: Granulation, Filigree - Imitation (Metalurgia în perioada avară timpurie: granularea, imitația filigranului)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articolul de față s-a întreprins încercarea de a studia procesul granulării atât din punctul de vedere metalurgic, cât și arheologic. În prima secțiune este abordată problema producerii și aplicării granulării, precum și a unei tehnici apropiate – tehnica filigranului. În partea a doua a articolului este examinată răspândirea granulării în perioada avară timpurie. În concluzie autorii admit posibilitatea producției locale (litoralul Mării Negre și spațiul carpatic) a pieselor granulate.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Procesul decălirii (după Urbon 1997, Taf. I, Abb. 2). Fig. 2. Descoperiri din Suedia. Plăci considerate drept plăci pentru decălire, după Foltz (după Foltz 1981, 61, Abb. 15). Fig. 3. 1 - Exemple de striații, cauzate de decălire, a acului unei fibule false „etrusce” recente (după Ogden 1982, 48, fig. 4/25); 2 - răsucirea fâșiilor (jos) și răsucirea blocurilor (sus) (după Ogden 1982, 49, fig. 4/27). Fig. 4. Ţevi de suflare sau părți a unei foale din mormântul nr. 1 de la Kunszentmiklós-Habranyi (după Rácz 2004, fig. LXI/5). Fig. 5. Granulare obținută din lipire (stânga) și sudare (dreapta) (după Wolters 1983, fig. 39/7, 8) Fig. 6. Clasificarea lui Wolters bazată pe poziția granulelor: 1-28 (stânga sus) - singular; 1-19 (stânga jos) - rând; 1-22 (dreapta sus) - suprafață; 1-23 (dreapta jos) - granulare (după Wolters 1983, 15, fig. 1, fig. 2/17, fig. 3, fig. 4/18, fig. 5). Fig. 7. 1 - Matrițe pentru presare din Fönlak (după Fettich 1926, Taf. IV); 2 - organarium reconstituit (după preotul Theophylus) (după Foltz 1989, 100, Abb. 1). Fig. 8. 1 - Producerea sârmei pentru mărgele cu ajutorul unui instrument cu un singur (sus) și două (jos) capete (după Ogden 1982, 53, fig. 4/38); 2 - producerea diferitor tipuri de sârmă (după Foltz 1989, 103, Abb. 4). Fig. 9. 1 - Cercei de tipul Páhipuszta dintr-o locație necunoscută (după Ormándy 1995, 172, fig. 2/3); 2 - cercei de tipul Tószeg de la Bakonsyeg (după Ormándy 1995, 172, fig. 2/4). Fig. 10. Medalioane de tipul Hajdúszoboszló din mormântul nr. 1 de la Szegvár-Oromdűlő (după Garam 2001, 267, Taf. 16/3). Fig. 11. Medalioane de tipul Hajdúszoboszló de la Deszk (după Garam 2001, 268, Taf. 17/1). Fig. 12. Medalioane de tipul Hajdúszoboszló de la Előszállás-Öreghegy (după Garam 2001, 268, Taf. 17/3).
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
