Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie. Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii. Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat". În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii. Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat". Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Contemporary society is certainly marked by globalization, a phenomenon which anticipates changes in society and world economy. We cannot neglect the fact that there are benefits of globalization, especially in information technologies and economics, yet things get more complicated when it comes to national culture identity values.
Globalization has a decisive impact upon national cultures and identities. Not always globalization involves a high degree of communication or exchange between different cultures. There is more a tendency for a dominating culture to impose itself over the others, the result being a process of homogenization. The cultural dialog or interculturalization represents an adequate answer to contemporary communication problems, as the main cause to actual problems of communication is represented by cultural factors. Acceptance of cultural diversity, of cultural dialog, is a modern concept of world based on respect and plurality.
The museum might take on the binding role between cultural life and political life, which should find its natural and working forms that nations could consolidate spiritual and material qualities and achievements through. It is a must to find a halfway between accepting globalization and preservation of roots.
Lucia Marinescu-Tonu
Pedagogie de patrimoniu – între iluzie și realitate
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Expoziţia Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată...
Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu
In memoriam Mihai Onilă
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Dimensiunea interpretativă a expoziţiilor muzeale
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Tehnici de interpretere a valorilor patrimoniului din provinciile Trento şi Ferrara, Italia
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
