Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX. Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.
Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.
Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.
Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.
Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Contemporary society is certainly marked by globalization, a phenomenon which anticipates changes in society and world economy. We cannot neglect the fact that there are benefits of globalization, especially in information technologies and economics, yet things get more complicated when it comes to national culture identity values.
Globalization has a decisive impact upon national cultures and identities. Not always globalization involves a high degree of communication or exchange between different cultures. There is more a tendency for a dominating culture to impose itself over the others, the result being a process of homogenization. The cultural dialog or interculturalization represents an adequate answer to contemporary communication problems, as the main cause to actual problems of communication is represented by cultural factors. Acceptance of cultural diversity, of cultural dialog, is a modern concept of world based on respect and plurality.
The museum might take on the binding role between cultural life and political life, which should find its natural and working forms that nations could consolidate spiritual and material qualities and achievements through. It is a must to find a halfway between accepting globalization and preservation of roots.
Lucia Marinescu-Tonu
Pedagogie de patrimoniu – între iluzie și realitate
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Dimensiunea interpretativă a expoziţiilor muzeale
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Tot cu gândul la paftale...
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Instituția muzeală în procesul globalizării
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Muzeul de Astronomie și Ştiințe Conexe din Rio de Janeiro - între știință și public
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.