EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Acest obiect neobișnuit al perioadei scitice a fost descoperit în 1953 de către un învățător, A.I. Shiryaev, în vârful unui tumul din apropierea satului Răscăieții Noi din raionul Ștefan Vodă. Un sfert de secol mai târziu, săpăturile din 1979 au arătat că această movilă remarcabilă (aproximativ 10 m înălțime și mai mult de 40 m în diametru) a fost construită în epoca bronzului timpuriu, la începutul mileniului 3 î.Hr. Apoi, două mii de ani mai târziu, sciții au fost îngropați în mijlocul tumulului, cu care, aparent, sunt asociate și alte descoperiri - un cazan și un vârf - turnate din bronz.

Vârful de la Răscăieții Noi este unul dintre articolele realizate în stilul zoomorf scitic - un stil special de decorare care s-a răspândit împreună cu cultura primilor nomazi din Europa Centrală până la Marea Neagră și Caucaz, din regiunea Volga până în sudul Siberiei, din Asia Centrală până în Mongolia și nordul Chinei. Cu toate acestea, în ciuda acoperirii generale eurasiatice, vârful de la Răscăieții Noi conține trăsături caracteristice în principal Europei de Est. În primul rând, nomazii est-europeni erau foarte pasionați să descrie atât păsările de pradă din timpul zilei (Falconiformes), cât și părțile individuale ale corpului - capul sau ciocul. În al doilea rând, bestiarul „european" al stilului zoomorf scitic (spre deosebire de „asiaticul" scitic-siberian) include deseori animale fantastice (și diversele „transformări artistice" ale acestora), pătrunse în repertoriu sub influența culturilor Orientului Mijlociu. Astfel, imaginea „fantastică" a vârfului de la Răscăieții Noi are forma unui cioc de pasăre îndoit într-o parte, ceea ce nu se întâmplă în natură. În al treilea rând, însăși forma obiectului este caracteristică doar pentru Caucazul de Nord, stepa Mării Negre și silvostepa ucraineană.

Astfel de piese au fost interpretate ca simboluri ale puterii și/sau decorațiuni pentru catargele navelor. Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor le consideră asociate cu procesiuni funerare, cel mai probabil sub formă de decorațiuni pentru baldachin, căruțe sau care funerare. Ultima versiune pare a fi cea mai plauzibilă, mai ales că decorațiuni similare se găsesc pe imaginile carelor din Orientul Mijlociu. Din punct de vedere stilistic, artefactul de la Răscăieții Noi este asociat cu vârfurile din movilele silvostepei ucrainene și din Caucazul de Nord, însă, realizat într-un mod mai realist.

Se pare că o stilizare suplimentară a imaginii poate fi urmărită pe exemplarul de la Răscăieții Noi, atingând stadiul cel mai înalt, când ciocul poate fi intuit doar în buclele din partea superioară a burții, iar ochiul pronunțat subliniază asemănare cu capul unei păsări de pradă. De la mijlocul secolului al V-lea. î.Hr. piesele stilizate în această manieră manieră pătrund în regiunea de stepă a Mării Negre, inclusiv pe malurile Nistrului de Jos, unde a fost descoperită piesa.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IX [XXIV], nr. 1

Opaițele în ritualul funerar al sciților din nordul Mării Negre
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Opaițele în ritualul funerar al sciților din nordul Mării Negre

Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015

Rezumat

Articolul este consacrat analizei locului pe care îl ocupă opaițele în ritualul funerar al sciților din nordul Mării Negre. Sunt studiate opaițele din metal (din bronz și din fier), precum și cele din lut, lucrate cu mâna sau la roata olarului. S-a stabilit că opaițele confecționate din bronz și cele la roata olarului prezentau importuri grecești; opaițele din fier erau produse de meșterii locali, iar cele modelate cu mâna erau executate, la fel, de olarii din mediul barbar, dar după prototipul celor grecești. Pentru opaițele lucrate cu mâna, în articol, este propusă o clasificare în funcție de particularitățile morfologice. Răspândirea, mai largă, în sec. III-II a. Chr. în comparație cu perioada anterioară, a opaițelor în complexele funerare scitice vine să demonstreze procesul de sedentarizare a acestor comunități. De asemenea, sunt evidente influențele grecești asupra ritualului funerar și a culturii materiale scitice.

Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Opaițe din granit (1), fi er (5) și bronz (2-4, 6-8), descoperite la monumentele din nordul Mării Negre: 1 - mormântul 13/4 de la L’vovo (după Евдокимов 1992); 2 - tumulul Baby (după ОАК 1900); 3 - tezaurul de la Olănești (după Национальный музей 2013); 4 - tumulul Čertomlyk (după Алексеев, Мурзин, Ролле 1991); 5 - mormântul 4/2 din grupul Strašnaja Mogila (după Тереножкин и др. 1973); 6 - tumulul 6 de la Bašmačka (după Спицын 1901); 7 - mormântul principal de la Tolstaja Mogila (după Мозолевський 1979); 8 - mormântul lateral de la Tolstaja Mogila (по Мозолевський 1979). Fig. 2. Opaițe lucrate la roata olarului (1-13) și modelate cu mâna (14-22) din complexele funerare din nordul Mării Negre: 1 - mormântul 16/1 din necropola de la Kugurluj (după Полин 2014); 2 - mormântul 18/2 din necropola de la Kugurluj (după Полин 2014); 3 - mormântul 24/1 din necropola de la Kugurluj (după Полин 2014); 4 - mormântul 67 din necropola plană de la Nicolaevka (după Мелюкова 1975); 5 - tumulul 2J (33) din necropola Petuhov (după Полин 1992); 6, 7 - tumulul 3Q (53) din necropola Petuhov (după Полин 1992); 8 - tumulul 3S (56) din necropola Petuhov (după Полин 1992); 9 - tumulul 4B (59) din necropola Petuhov (după Полин 1992); 10 - mormântul 1/1 de la Pervomaevka (după Евдокимов, Фридман 1987); 11 - tumulul Kara-Tjube (după Болтрик 1993); 12 - mormântul 60/2 din necropola Aktaš (după Бессонова, Бунятян, Гаврилюк 1988); 13 - mormântul 1/2 de la Lenino (după Яковенко 1970; Яковенко 1974); 14 - mormântul 49 din necropola plană de la Nicolaevka (după Мелюкова 1975); 15 - tumulul 154 de la Parcani (după Мелюкова 1962); 16, 17 - tumulul 159 de la Parcani (după Мелюкова 1962); 18 - tumulul 173 de la Parcani (după Мелюкова 1962); 19 - tumulul 402 de la Cioburci (după Фабрициус 1951); 20 - tumulul 405 de la Cioburci (după Мелюкова 1962); 21 - tumulul 9 de la Novovasil’vka (după Гребенников, Ребедайло 1991); 22 – mormântul de pe valul fortifi cației de la Znamensk (după Погребова 1958). Fig. 3. Opaițe din bronz (1-3) și candelabre din bronz (5) și fi er (4, 6-8), descoperite la monumentele din nordul Mării Negre: 1, 4 - mormântul 31/1 din necropola de la Hlinaia; 2 - tezaurul de la Klimenkov (după Яценко 1962); 3 - tumulul de la Artjuhov (după Толстой, Кондаков 1889); 5 - tumulul 24 (a. 1876) din necropola de la Nymphaion (după Силантьева 1959); 6 - mormântul 700 din necropola Ust’-Al’min (după Пуздровский 2007); 7 - cripta 620 din necropola Ust’-Al’min (după Пуздровский 2007); 8 - mormântul 730 din necropola Ust’-Al’min (după Пуздровский 2007). Рис. 4. Opaițe lucrate la roata olarului din necropola scitică de la Hlinaia: 1 - mormântul 2/2; 2 - mormântul 33/2; 3 - mormântul 37/1; 4 - mormântul 50/1; 5, 6 - mormântul 84/1; 7 - mormântul 88/1. Fig. 5. Tipologia opaițelor modelate cu mâna. Fig. 6. Opaițe modelate cu mâna din necropola scitică de la Hlinaia: 1 - mormântul 4/1; 2 - mormântul 7/1; 3 - mormântul 10/1; 4 - mormântul 11/1; 5 - mormântul 14/2; 6 - mormântul 17/1; 7 - mormântul 18/1; 8 - mormântul 18/2; 9 - mormântul 23/1; 10, 11 - mormântul 33/1; 12 - mormântul 38/1; 13 - mormântul 40/1; 14 - mormântul 49/1. Fig. 7. Opaițe modelate cu mâna din necropola scitică de la Hlinaia: 1 - mormântul 51/1; 2, 3 - mormântul 52/1; 4 - mormântul 54/2; 5 - mormântul 54/3; 6 - mormântul 55/1; 7 - mormântul 56/1; 8, 9 - mormântul 57/1; 10, 11 - mormântul 60/1. Fig. 8. Opaițe modelate cu mâna din necropola scitică de la Hlinaia: 1 - mormântul 60/2; 2, 3 - mormântul 61/1; 4 - mormântul 63/1; 5 - mormântul 66/1; 6, 7 - mormântul 69/2; 8 - mormântul 74/1; 9 - mormântul 76/1; 10 - mormântul 78/3; 11 - mormântul 79/1; 12 - mormântul 86/1. Fig. 9. Opaițe modelate cu mâna (1-5) și vase lucrate la roată (6) și modelate cu mâna (7-12), utilizate ca opaițe din necropola scitică de la Hlinaia: 1 - mormântul 88/1; 2 - mormântul 91/2; 3 - mormântul 92/1; 4 - mormântul 96/1; 5 - mormântul 112/1; 6 - mormântul 41/2; 7 - mormântul 2/2; 8 - mormântul 3/1; 9 - mormântul 13/1; 10 - mormântul 17/1; 11 - mormântul 76/1; 12 - mormântul 80/1.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Acest obiect neobișnuit al perioadei scitice a fost descoperit în 1953 de către un învățător, A.I. Shiryaev, în vârful unui tumul din apropierea satului Răscăieții Noi din raionul Ștefan Vodă. Un sfert de secol mai târziu, săpăturile din 1979 au arătat că această movilă remarcabilă (aproximativ 10 m înălțime și mai mult de 40 m în diametru) a fost construită în epoca bronzului timpuriu, la începutul mileniului 3 î.Hr. Apoi, două mii de ani mai târziu, sciții au fost îngropați în mijlocul tumulului, cu care, aparent, sunt asociate și alte descoperiri - un cazan și un vârf - turnate din bronz. Vârful de la Răscăieții Noi este unul dintre articolele realizate în stilul zoomorf scitic - un stil special de decorare care s-a răspândit împreună cu cultura primilor nomazi din Europa Centrală până la Marea Neagră și Caucaz, din regiunea Volga până în sudul Siberiei, din Asia Centrală până în Mongolia și nordul Chinei...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu